Cand SRI primeste bobarnace de la Facebook

Incep cu concluzia. Ce scriu mai jos se leaga de ce fac responsabilii de la Facebook pentru a anihila retele de fake-news din Romania si nu pentru ca SRI, autoritate nationala in domeniu, sau alta institutie nationala ar fi rezolvat un caz conform legislatiei nationale. Facebook da o palma epocala SRI- ului, dar si comunitatii strategice din Romania care nu poate genera o strategie in domeniu. Ar mai fi de intrebat ce face acel Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică coordonat la Cotroceni ? Evident, prea putin. Ar fi fost frumos ca in urma unui comunicat al SRI, Facebook sa se sesizeze impotriva unor asemenea retele dar evident ca instituiile de la noi au alte prioritati decat fake new-urile.

Sa revenim. La trei zile dupa ce Liviu Dragnea a dat un mesaj de sustinere pentru propunerile presedintelui Emmanuel Macron, putem vedea cum lucrurile cumva se aranjeaza de o maniera in care nimeni nu spera.

Va amintiti ca presedintele francez declara „Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. ”

Iar Dragnea a fost primul care saluta entuziastmat ideile lui Macron. Totul pare bine si frumos doar ca lumea e complexa.

Si ce sa vezi, cum le aranjeaza Sf. Facebook, care prin vocea lui Nathaniel Gleicher, Head of Cybersecurity Policy ii arata lui Liviu Dragnea oglinda in care sa se priveasca. Gleicher anunta pe blog ceva cu dedicatie pentru Dragnea, marele sustinator al presedintelui francez pentru eliminarea manipularilor online si atacurilor cibernetice:

Separately, we also removed 31 Facebook Pages, Groups, and accounts for engaging in coordinated inauthentic behavior as part of a network that operated in Romania and used a combination of fake accounts and some authentic accounts to mislead others about who they were and what they were doing. The Page admins and account owners typically posted about local news and political issues, including partisan news under fictitious bylines in support of the Social Democratic Party (PSD). They also shared divisive narratives and promoted content hosted by several domains that present themselves as news sites. Although the people behind this activity attempted to conceal their identities, our manual review found that some of this activity was linked to an individual associated with the PSD.

Bilantul unei dintre retele de sprijin a PSD este edificator:

  • Presence on Facebook and Instagram: 4 Pages, 26 Facebook accounts, and 1 Group.
  • Followers:About 1,550 Facebook accounts followed one or more of these Pages.
  • Advertising: Around $650 in spending for ads on Facebook paid for in USD, EUR, and Romanian Leu. The first ad ran in December 2013, and the most recent ad ran in February 2019. We have not completed a review of the organic content coming from these accounts.

Pana la ora la care scriu nu avem o reactie de la PSD. Acest partid are la dispozitie 2-3 variante de abordare. Prima, sa nege ca ar avea legatura cu aceasta retea, a doua, sa taca si a treia sa conteste decizia Facebook. Ultima varianta pare greu de sustinut, negarea evident ca ar da apa la moara unor critici care ar gasi imediat legaturi intre initiatorii paginilor incriminate si PSD, asa ca partidul tace. Insa tacerea este suspecta si ea.

Poate ar trebui sa ne gandim ca este pentur prima data cand un partid din Romania devine subiect de investigatie in mediul online.

La, fel, poate ar trebui sa ne gandim ca avem un cadru legislativ dedicat pericolelor din online care este deficitar si prost implementat. Dar chiar si asa slab dezvoltat, SRI tot se lauda ca suntem a doua capacitate de intelligence cibernetic in NATO, ca suntem cei mai zmei in online, ca heckarii din toata lumea dau acatiste si se roaga la Sf. Parfenie Digitalul sa nu pice pe monitorizarea SRI-ului. Insa rezultate ioc, trebuie sa vina responsabilul de la Facebook sa ridice putin un colt al presului si sa ne arate mizeria ascunsa acolo.

Este o lovitura reputationala si de imagine pentru SRI, care nu iese sa declare ceva. Acelasi SRi despre care se spune (repet, se spune, caci altceva nu stim concret) ca „apara spatiul cibernetic al Ucrainei”. dar pe al nostru il apara ? Poate ca da, poate ca nu. Nu avem rapoarte, cazuri, sentinte judecatoresti ca spatiul cibernetic romanesc ar fi gestionat. Intrebrea este simpla. Cine din Romania ar putea sa raspunda si sa gestioneze profesionist asemenea cazuri, precum cele prezentate mai sus?

Reclame

Fake news de la Ministrul Apararii

PSD a ratat de 2 ani sa demareze procedura pentru alt lot de avioane multirol. Ministrul Les trebuia intrebat de ce se intarzie aceasta achizitie de 2 ani.

Calea Europeana preia fake news-uri marca G. Les fara sa verifice. Aseara ministrul Les a fost la TVR1 sa ne aburesca cum ca a demarat procedura pentru alte avioane F-16. Calea Euroeana ca o pagina de casa a PSD preaia fake-news-ul fara cea mai mica jena.

In realitate, Mihnea Motoc a fost primul care a declarat in 2016 ca in 2017 va incepe procedura pentru achizitia unui al doilea lot de F-16 iar ministrul Tutuianu declara in 2017 ca „Ne ducem cu încă 36[avioane]. Procedura o vom derula anul acesta și o vom demara din 2018 până în 2022”, a precizat ministrul. Aici aveti stirea din 2017 cu Tutuianu care se angaja cu calendarul care era deja intarziat. Minciunile marca PSD vin la foc automat direct proportional cu numarul de programe majore blocat de echipa Dragnea Fifor si Les.

Aveti mai jos anuntul ministrului Tutuianu din 2017.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-vrea-sa-cumpere-inca-36-de-avioane-multirol-ce-alte-dotari-se-afla-pe-lista-de-achizitii-a-armatei-767623?fbclid=IwAR00dG3-jyqWRplw1C5DgmiA3VS6FffbOc1-Kt5t0YCSaCx2_uDwOXAD63M

Hosting de 3 Euro egal securitate de 3 Euro ?

Am dat si ieri pe facebook aceasta stire Massive Security Flaw Found In Most Hosting Providers. Dar vreau sa spun cateva lucruri si aici, ca un atehnic ce sunt. Stirea este despre o mare bresa de securitate in serverele sharuite, unde cineva cu un simplu cont de 2-3 euroi putea sa monitorizeze si sa fure din orice cont de pe acelasi server pentru securitate ioc. Deci imi iau eu frumos, ca un mare expert ce sunt, multe multe abonamente dastea sheruite de 2-3 euro bucata pe la firmele astea mari, ca primele firme de hosting din lume si care erau ferfenita si vad la greu tot ce vreau si fur tot ce imi place. Morala ar fi ca la hosting de 3 euro egal securitate de 3 euro. Bine, vor sari acum toti sa spune ca nu este asa, ca se poate detecta, stirea insa vorbeste despre bresa majora, mii si mii de conturi. Intrebarea este daca la abonamente de 3 euro este asa, cum este la abonamentul de 300 de euro ? o fi securitate de 300 de euro sau tot de 3 euro ?

Ce vreau sa spun este ca putem sa investim cat vrem noi in actualul concept de securitate cibernetica ca nu vom progresa satisfacator. Imbunatatim partial dar pe ansamblu capitolul de incredere este cel care nu poate fi rezolvat. Si am impresia ca atunci cand cineva vinde hosting de 3 euro sau de 3000 de euro uita sa se intrebe daca la pachet vinde si securitate la un anumit pret. Vrem sa vindem multe abonamente de 3 euro ca daia sunt de 3 euro si nu de 300, dar de cati euro vindem securitate cibernetica ? Vor fi si din cei care vor spune ca securitatea nu este prioritara pentru beneficiarii de servicii de 3 euro insa acceasi beneficiari sunt foarte sensibili cand vad ca performantele serviciului cumparat pe 3 euro scad invers proportional cu problemele de securitate.

Eu cred ca si din stire reiese ca la abonamentele ieftine de hosting trebuie sa aplici o politica de securitate mai costisitoare, asta daca esti un provider responsabil. Concluzia mea este ca actualul concept de securitate cibernetica si-a cam atins limitele, in mare toate eforturile sunt pentru a perfectiona parti si subcapitole si ar cam trebui sa schimbam paradigma de securitatea cibernetica. Sau nu ? Adica nu mai este nimic de inventat in acest domeniu ?

Scrisoare deschisa cititorilor mei

Eu sunt bine sanatos sper ca si voi la fel.

Stati linistiti, nu vreau sa va cer bani, nu vand covoare, nu candidez la europarlamentare si nici nu va chem sa ma ajutati sa car mobila. Dar ziceam sa mai schimbam o vorba. Ce mai faceti ? He he he ! Intrebarea asta este ca stirea aia cu metrul de autostrada construit in Moldova. Nici nu stii ce sa spui. Adica eu fac un pas, spun raspicat ”Am inceput  autostrada din Moldova.” si speri ca, gata, s-a spart gheata, intram in parametri normali, spre Vaslui se lumineaza orizontul, speranta poate sa renasca, printre moldoveni se aude un oftat de usurare. Numai ca, da, asta e,  atat avem, doar un metru de autostrada. Bine ca nu avem un filon budist chinez cu dalea filozofice ”un drum de 1000 de kilometri incepe cu primul pas”. Muream de nervi sa fi avut si stereotipul asta cu intelepciunea orientala. Asa si cu intrebarea asta ce mai faceti ? In secunda doi ai perspectiva haosului. Abis ! Esti pe o autostrada de un metru si stii ca se termina in groapa. Ca dupa ce mai faceti, genunea e ca in Groapa Marianelor. Ce vine nu stim, dar asteptam cu groaza. Bine nu e, tot ca la autostrada. De ce naiba am avea nevoie de o autostrada de 1 metru si de intrebari de politete ? Adica alegem intre ce ar fi putut sa fie bine si nu e si ce oricum urma sa se termine prost si chiar asa va mai fi multa vreme. Cum vin dilemele astea de la o simpla intrebare ! Mie imi place de englezi. Au metoda, te ia pe ocolite. ” Good morning! What a lovley day it is!” Buna dimineata, ce zi frumoasa ! Nuuu domle, la noi e minutu si scoru ! Ce faci? De ce faci ? dar chiar faci ? La englezi e altceva. Nu esti in centrul atentie. Clar, la romani se vede, o duci nasol, autostrada se termina tot in gropa aia vizibila din Cosmos, presiune pe tine, uita ca vine si asta cu intrebarile alea inchzitoriale. Pai la anglofoni, campia tot campie, soarele arunca raze jucause. Viitorul e stiut, va urma o zi de toata frumuseatea. Macar ai un motiv optimist sa nu te uiti cu groaza la ce va fi. Chiar si la simulacrul de autostrada. Englezul remarca cum tot contextul asta de Vaslui innoroit va beneficia de o zi minunata. O fi ceva psihanalitic la noi, ca de facut facem putin asa ca exageram cu formulele de politete care astepata confirmarea actiunii. Ce faci ? Bine ! Bun. Deci la asa intrebare, asa raspuns. Nimic concret, binele asta general este tot ca autostrada de un metru. Fac bine dar te rog sa nu imi ceri detalii. Ce vezi aia e. Vorbim asa simbolic. Iti spun ca fac bine asa ca astept si de la tine acelasi raspuns. Si ce astepta cel cu autostrada de 1 metru? sa ii raspunda statul cu un alt metru de autostrada? sau cu 599, 99 km construiti? Nu vreti sa va dau raspunsul.

Ce mai faceti ? He he he !

Decat sa vorbesc liber si sa spun prostii, mai bine sa am un blogulet

Asa este doamna Dancila, vorba zboara, scrisul ramane, nu va necajiti. Ca vorbitul asta liber, fara foi, e de fatada. Cum spunea cineva, trebuie sa exersezi, chiar practic, nu doar mental, te chinui mult pana sa para ca faci natural ce faci. Adica pierzi vremea, ani de zile cateodata, pentru 30 de minute in care transmiti verbal-oral idei coerente si asta in timp ce te uiti in ochii interlocuitorului, pardon, interlocutorului, sau prin camera, scuzati, in camera.

Si de ce, noi vorbitorii, sa facem impresie la public, cum spuneati, ca nu e Teleshoping ? La final toti pleaca cum au venit. Sa stiti ca e ca la ora de Tehnologie de la Videle. Vine ingineru, pardon profesorul de mecanica, pardon, expertul in mecatronica, asa ii zice acum, si ce face el in clasa ? Corect, deschide catalogul, deci citeste, face prezenta. Si ce mai face el ? Deschide manualul si asculta elevii la temele pentru acasa. Evident ca si ei elevii vin cu temele scrise. Exaaact ! Toate lumea scrie de mica, doamna, cum spuneati.

Doamna, eu va spun un lucru si sunt convins ca presimteti, pardon, intuiati si dumneavoastra. Opozitia este analfabetaaaa ! Astia nu citeste ! astia vorbesc liber si numai prostii. Pai il vedeti dumneavoastra pe Dan Barna citind texte. Evident ca nu. Beleste ochii in smarfon. Ati vazut useristii cum vin in Parlament. Urla, striga, se agata de microfon. Analfabeti pe fata. Aduc pancarte cu doua cuvinte cel mult, ori „Jos PSD” ori ” Nu dati OUG” . Hai trei cuvinte cu tot cu semnu exclamarii. Pai e vai de capul lor doamna, astia uita si ce e scris ca daia tin pancartele sus sa nu mai fie nevoie sa le citeasca.

La liberali la fel, poate chiar mai rau. Ce mie ca vine Orban si ne recita versuri de la Crizantema de aur, ce mie ca vine vreo doamna liberala, aranjata, machiata si vorbind liber ca la coafor. Vorbeste ca la casca de par, tepene si ochii la balcoane, adica la balcoanele de unde se filmeaza. Daca nu lasa capu in jos, ele crede ca lor nu li se vede gusa. Gusa se vede doamna ca asta e realitatea. Li se vede doamna nu doar gusa ci si caracterul. Ca daca vorbesti liber, mintea o ia inaintea gurii si te tradeaza, scapi una, scapi alta. Asa, cu foaia scrisa, mut sa fii si tot nu gresesti.

Sa stiti ca cel mai grav e la udmeristi. Astia vorbesc liber si in romana si in maghiara! Ma rog, aliatii dumneavoastra dar peste tot pe unde se duc, la teveu, la conferinte, croncane liber, ostentativ bilingv. Deci in mod clar astia emit doua randuri de prostii, maghiare si romanesti, cand vorbesc. Nu stiu cum se descurca de atatia ani in Transilvania, ca daca erau la Teleorman nu ii vedeam bine. Poate ca Szent István király  i-a crestinat dar cu siguranta domnu presedinte Dragnea intai i-ar fi invatat sa scrie, sa citeasca dupa foaie. Eu zic sa faceti putin scoala si cu ei, un Ion Creanga, un Eminescu, o poezie de Paunescu. O sa va multumeasca, in scris.

Nu as insista la domnu Basescu. Nu citeste, ma rog, la marinari e altfel, ei citesc in stele, in gps, cu capul in nori si freza in vant.  Ca daia zic, mai citea cineva din foiae cand venea doamna Udrea la PD ?!

Dar sa stiti ca imi place de domnul ministru Tudorel, citeste bine, super fluient, super dictie la articol si paragraf. Dar stati ca mi-a venit o idee !

De ce nu dati o OUG sa se interzica vorbitul liber. Toata lumea sa citeasca dupa foi scrise. Nu am mai vorbi prostii, scapam si de opozitie si relansam tipografiile.

Securitatea cibernetica europeana

Vreau sa semnalez o decizie recenta importanta pentru politica europeana in domeniul securitatii cibernetice. In cadrul programului UE Horizon 2020  (programul dispune de 80 mild. Euro pe perioada 2014-2020), dedicat cercetarii si inovarii, au fost selectate 4 mari proiecte prin care va fi dezvoltatat conceptul pilot operational pentru viitoarea retea europeana pentru competente in domeniul secuirtatii cibernetice. Decizia contribuie si la European Cybersecurity Research & Innovation Roadmap, un obiectiv inportant al programului Horizon 2020.

Pare foarte tehnic tot ce am scris mai sus, mai simplu spus se urmareste stabilirea unui cadru comun de competente pentru orice responsabil pe domeniul securitate cibernetica din Europa. Acest obiectiv va contribui la o aplicare uniforma a bunelor practici in domeniu, la interoperabilitatea dintre tari si la stabilirea unor programe de educatie si formare cu standarde europene agreate de catre toti memebri UE.

Cele 4 proiecte sunt importante si recomand sa le urmariti.

CONCORDIA

„CONCORDIA is a four-year multi-disciplinary research and innovation project, and will play a leadership role in boosting the effectiveness of EU’s security union. The project, started in January 2019, is coordinated by the Research Institute CODE from the Bundeswehr University Munich and involves 46 partners in total.”

CONCORDIA will help Europe strengthen its security capabilities and to secure its digital society, economy and the fundamental data society’s principles for both security and privacy.
CONCORDIA adopts an inclusive approach, fostering a wide alliance spanning Europe’s research, industry and public sectors, and including key professionals from a variety of fields. By developing innovative, marketable solutions to protect Europe against cyber attacks, CONCORDIA will capitalize on Europe’s unique pool of skills and talents in the area of ICT and cybersecurity to also establish an European Education Ecosystem for Cybersecurity. The project will be a fundamental instrument for promoting excellent research, market innovation, skill building, and a research roadmap for cybersecurity in Europe. In this context, the vision of CONCORDIA is to create a community, building bridges and setting the foundations for strong cooperation between all stakeholders. The EU budget contribution is 16 M€ with a 7 M€ additional funding contributed by national authorities and industry.

ECHO

The ECHO project (European network of Cybersecurity centres and competence Hub for innovation and Operations) is one of four Pilot projects, launched by the European Commission, to establish and operate a Cybersecurity Competence Network. Amid keynote presentations from supporting representatives of EU agencies and industry, the project was officially launched at the Conference Hall of the Royal Military Academy of Belgium, on February 25th, 2019.

The ECHO project will deliver an organized and coordinated approach to strengthen proactive cyber defence in the European Union, through effective and efficient multi-sector collaboration. The project already involves 30 partners from the East to the West of Europe, and is actively engaging new partners interested to contribute to the cybersecurity resilience of the EU and in reaching the collaboration goals.
Through the project, the ECHO partners will develop, model and demonstrate a network of cybersecurity research and competence, with a centre of research and competence at the hub. While technology companies struggle with a fragmented view of security requirements across industrial sectors and fragmented national policies for security test and certification, the ECHO project will contribute an adaptive model for information sharing and collaboration among the network of partners and related agencies.

SPARTA

SPARTA is a novel Cybersecurity Competence Network, supported by the EU’s H2020 program, with the objective to develop and implement top-tier research and innovation collaborative actions.
Strongly guided by concrete challenges forming an ambitious Cybersecurity Research & Innovation Roadmap, SPARTA will setup unique collaboration means, leading the way in building transformative capabilities and forming a world-leading Cybersecurity Competence Network across the EU. From basic human needs (health) to economic activities (energy, finance, and transport) to technologies (ICT and industry) to sovereignty (eGovernment, public administration), four research and innovation programs will push the boundaries to deliver advanced solutions to cover emerging challenges.
The SPARTA consortium, led by CEA, assembles a balanced set of 44 actors from 14 EU Member States at the intersection of scientific excellence, technological innovation, and societal sciences in cybersecurity. Together, along with SPARTA Associates, they aim at re-imagining the way cybersecurity research, innovation, and training are performed in Europe across domains and expertise, from foundations to applications, in academia and industry.

CyberSec4Europe

CyberSec4Europe will align and interconnect a vast pool of research excellence in existing centres and research facilities, bringing together cybersecurity expertise in an interdisciplinary manner while developing a governance model for the future European Cybersecurity Competence Network. The 43 consortium partners will consolidate and reinforce cooperation and synergies between the research and industrial communities, including SMEs. The 42-month project will strengthen the research and innovation competence and cybersecurity capacities of Member States to meet the increasing number of cybersecurity challenges in the future.

The project has identified key demonstration cases in different industrial domains, including finance, healthcare, transportation and smart cities. These address prominent research areas in both the public and private sectors that correspond closely with real-world issues, cyber threats and security problems. Another important outcome will be the development of a cybersecurity skills framework model to be used as a reference by education providers, employers and citizens.

Lead Co-ordinator, Professor Dr. Kai Rannenberg, Goethe University Frankfurt, says: “On behalf of the CyberSec4Europe consortium of partners, we are extremely grateful to the European Commission for this opportunity to explore one of the most exciting initiatives in the area of multi-disciplinary, cross-sector cybersecurity research and innovation in Europe. We are very excited to be at the forefront of efforts to address the challenges in developing a common European approach to cybersecurity while protecting core European values such as privacy and the rights of smaller market players such as consumers and SMEs.”

The CyberSec4Europe contract starts with immediate effect and will last until July 2022 at a total cost of 16 MEUR.

Greve, negocieri si iar negocieri. Saptamana pe scurt

A fost o saptamana densa in evenimente.

Pe plan intern

  • sindicatele din industria de aparare bat la usa Cotroceniului, au vorbit cu un grup de consilieri prezidentiali,
  • in paralel, ministrii apararii si economiei organizeaza intalniri de lucru dedicate tot industriei de armament.
  • greva procurorilor, un gest care vine prea tarziu si pare cam anemica, un fel de cantec de lebada, finalul va fi acelasi, declinul statului de drept,

Regional

  • a avut loc Conferinta societatii civile romano-ucrainiene organizata de ESGA si PRISM,
  • reuniunea Bucharest 9 Initiative, rezultatele greu de estimat, declaratia finala fiind un exemplu perfect de dialog multilateral slab productiv, nu exista initiative noi, proiecte sau luari de pozitie semnificative,

European

  • Laura Codruta Kovesi a trecut de votul din Comisia LIBE cu cele mai multe voturi si pare favorita la sefia structurii Procurorului European, asta in ciuda eforturilor guvernului Dancila de a bloca selectia ei.
  • se deschide sezonul de Fasching, Fassenacht sau Fasnet;, adica de carnaval in Germania, Austria si Elvetia.

Global

  • negocierea americano-chineza pe tema schimburilor comerciale a inregistrat un progres, partea americana a decis sa amane aplicare unor taxe vamale suplimentare pentru anumite produse din China.
  • negocierea americano-nord-coreeana nu a mers la fel de bine. Blocajul nici nu a mai lasat loc unui comunicat comun, nici conferinta de presa comuna si probabil nici macar un calendar precis. Speriat probabil de o posibila intelegere americano-chineza, liderul de la Phenian nu vrea sa renunte la armele nucleare. Doar acest santaj nuclear mai forteaza Bejingul sa se mentina ca un protector pentru Phenian.  

Conferinta ESGA

Ieri, asa cum am anuntat, am participat la Conferinta ESGA dedicata dialogului romano-ucrainean. Am luat cuvantul in a doua sesiune dedicata agendei bilaterale, sesiune desfasurata off the record.

Am discutat alaturi de Nadiia Bureiko,Stejărel Olaru and Anton Mikhnenko despre perspectivele relansarii relatiilor romano-ucrainiene, ce blocheaza acest proces, ce ne poate scoate din acest impas si alte aspecte legate de aceasta tema.

Multumesc Angelei Gramada si Leonelei Leca pentru invitatie si promit sa va mai tin la curent cu evolutia pe aceasta tema.

Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation

La invitatia ESGA (despre care am mai scris aici ), astăzi voi participa la Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation.

Tema conferintei este  ”Perceptions of Hybrid Threats and Informational Warfare in Romania and Ukraine. How to Align Interests and Options?”. Iar mai multe detalii despre obiective, organizare, directii de activtate gasiti pe pagina ESGA aici.

Aceasta conferinta este o premiera pentru ca relațiile bilaterale au intrat in declin de ceva vreme. La nivel oficial, stadiul relațiilor este inghetat, nu prea mai putem vorbi de progres dupa 2017 si efectele se vad. Acum, mai multe organizatii non-guvernamentale ar dori sa ia pulsul relatiilor bilaterale si eventual sa realizeze ceva constructiv ”de jos in sus”. Totul se face cu speranta ca mesajele vor ajunge sus, cat mai sus, si sa ne foloseasca la toti. Nu este usor. Dupa vreo 25 de ani in care am tot urmarit formatele de dialog si cooperare din regiunea noastra (majoritatea fiind esecuri bine conservate), pot sa spun ca in acesti ultimi ani, mai usor realizezi sau gestionezi un format regional, multilateral, decat o buna relatie bilaterala. Motive ar fi destule, criza, interese divergente, instabilitatea, amenintarile Rusiei, schimbarile la nivel global, cam tot ce anuleaza efortul national de a te concentra pe o relatie buna cu vecinii.

Stim ca lista de probleme de rezolvat intre Romania si Ucraina este una consistenta. Si mai stim ca indiferent de cate aspecte tehnice cuprinse in aceasta lista am putea rezolva impreuna, imbunatatirea relatiilor politice dintre Kiev si Bucuresti reprezinta punctul de plecare pentru o noua etapa. Particip cu convingerea ca expertii din Ucraina au o abordare care sa ne ofere elemente pentru solutii si la problemele tehnice dar mai ales la cele politice. Probabil ca va intrebati de ce pun accentul pe realtiile politice, cand problemele noastre cu Ucraina se leaga de aspecte economice, de protectia si drepturile romanilor din Ucraina ? Rspunsul meu este simplu. Indiferent de natura problemei, doar angajamentul politic obliga partile la o abordare sustinuta si onesta. Sigur ca exista si angajamente politice incalcate insa responsabilitatea politica nu se poate compara cu un pretext tehnic. Un asemenea forum civic trebuie sa atinga problemele din sfera vointei si responsabilitatii politice, ar fi singura modalitate eficienta pentru a influenta agenda publica intr-un sens constructiv.

Testul Moldova pentru Romania

Astept de ore bune sa vad o reactie oficiala romaneasca la rezultatele scrutinului electoral din Moldova. Pentru mine, partea plina a paharului este cat se poate de consistenta. In conditiile date, adica in deplina dominatie a socialistilor sprijinti de Moscova si a sistemului de control impus de Plahotniuc, alianta ACUM a reusit un rezultat foarte bun. Ar fi fost si mai bun rezultatul pentru ACUM daca nu ar fi fost fraude, manipulari si cumparari de voturi ? Poate dar un lucru este cert, fata de ultimii ani, avem un bloc pro-european in Parlamentul din Chisinau care va avea un mesaj european mult imbunatatit. Cred ca asta conteaza enorm, mai ales acum cand am vazut cu totii ca Moscova intervine decisiv im plina campanie electorala in Moldova. Avem semnul clar al ingerintei in procesele electorale.

La Bucuresti acest proces electoral a fost gestionat dezamagitor la nivel de comunicare. Presedintia si Guvernul par total deconectate de evolutiile din Moldova, semn ca ne pregatim de alegeri. Dinspre partide, evident Traian Basescu a prins scena. Iar USR a fost un partener mai retinut in tot anul 2018 pentru Maia Sandu si Andrei Nastase. Dar revin la Presedintie si Guvern, adica la minunata noastra Presedintie la Cons UE care si-a ales ca prioritate promovarea obiectivelor de asociere pentru Moldova si Ucraina. Ce se intampla in procesul electoral la Chisinau se pare nu prea il intereseaza pe Presedintele Iohannis. Macar in precampanie, Cotroceniul ar fi putut  sa organizeze un eveniment. Poate la Iasi, sa se vada Iohannis cu niste studenti basarabeni sa le spuna sa voteze, sa arate ca il intereseaza ce este pe acolo, sa se vada cu cetateni cu dubla cetatenie care poate ca ar fi votat si cu dansul mai la toamna ?

Poate chiar sa fi organizat ceva cultural la Bruxelles pe relatia Romania – Moldova,  tot domnul Iohannis sa fi fost amfitrionul.

La Guvernul roman, tristetea este si mai mare. Acolo unde cooperarea interguvernamentala trebuia reluata pe final de an. Prioritatile si asteptarile partii romane ar fi trebuit prezentate atent si insistent din tomana sau cel mai tarziu din decembrie, ianuarie. Ca sa se vada clar si la Moscova ca pentru cei de la Bucuresti,  Chisinaul nu este o capitala neimportanta, de mana a doua.

Mergand pe pretextul ca noi cei din Romania nu trebuie sa ne implicam in Moldova, pentru ca asa vom provoca Rusia, iar adeptii moldovenismului ne vor acuza de tendinte de dominatie, am ajuns sa ne neglijam si obligatiile de tara care detine Presedintia UE reponsabila cu promovare prioritatilor UE in tarile asociate.

Nivelul nostru maxim de implicare va fi probabil un eveniment pompos pe la Iasi destinat unei reuniuni UE- tarile asociate din vecinatatea estica in care partea romana va afisa o imagine septica si plictisitoare de gazda semi-senila. Ne pricepem sa jucam la nivel de perfectiune acest rol neangajant si sigur pentru a evita obiectivele ambitioase care necesita munca multa, pricepere si risc politic crescut.

Sa vedem cum va trece Romania acest test ”Moldova” cu un guvern al lui Dodon care isi va trimite emisarii in dulcele targ al Iesilor.

Foto credit.

Alegerile europarlamentare, partidele si softurile de campanie

Softurile de campanie sunt deja o realitate dar nu despre aceasta realitate vreau sa scriu. Ma gandeam la o schita de matchmaking  intre profilul partidelor de la noi si tipul de software – ul care ar putea fi folosit in activitatea de campanie. Intrebarea principala ar fi care produs s-ar potrivi cel mai bine pe profilul partidelor de la noi pentru alegerile europarlamentare?

Vreau sa spun ca nu cunosc ce software folosesc partidele din Romania pentru strategie, gestionarea activitatilor, a campaniilor si relatia cu sustinatorii, etc. Cred ca imi este si putin teama sa intreb ca sa nu primesc raspunsuri de tipul ”facem baze de date cu membri”, ”se ocupa fostul jurnalist care are o firma de relatii publice si trimite newslettere”, ”avem pagina si grupuri pe Facebook mai multe ca ei” , ”nu ne trebuie, noi avem intalniri dese in tara”.

Haideti sa vedem ce programe cred s-ar potrivi partidelor noastre.

Partidul Social-Democrat

Primul soft ar fi, ca pentru orice partid de stanga,  NationBuilder. Networkprobabil unul dintre cele mai cunoscute programe folosit in SUA de catre democrati, inclusiv de Barack Obama in 2008. Democratii americani au invatat lectia si folosesc frecvent softul dar nici republicanii nu il evita. Pe scurt, agentia a pornit de la conceptul unei platforme de implicare comunitare si s-a dezvoltat foarte mult. Ar fi util PSDului ? probabil ca da. NationBuilder are si un produs numit NationBuilder Leader bun pentru Liviu Dragnea.

Partidul National Liberal 

Pentru liberali foarte util ar fi Blue State Digital.  Aceasta este o agentie pentru strategii digitale care ofera instrumente de advocay, consultanta si sprijin strategic. Si istoria acestei agentii se leaga de campaniile lui Barack Obama, un adevarat promotor al noilor instrumente digitale politice sau civice.

Uniunea Salvati Romania

Pentru ca este un partid inovativ, USR ar putea fi interesat de tendinta mai recenta in domeniul strategiilor de campanie, lansarea unui marketplace pentru solutii de campanii. Modelul vine tot de la democratii americani care au lansat I Will Run . Necesitatea acestei abrordari este simpla. Cand ai un numar semnificativ de oferte tehnice, de servicii si consultanta si vrei sa aduci antreprenorii din domeniul IT mai aproape de un beneficiar politic atunci trebuie sa creezi o interfata care sa faciliteze accesul, sa genereze feedback rapid si sa promoveze ce este nou.

+PLUS

Dezvoltat  mai greu si cu sincope, PLUS are doua componente inegale, structura politica, in dezvoltare si cea civica care a progresat mai mult in teritoriu. Pentru a valorifica mai mult dimensiunea civica cea mai potrivita solutie mi se pare  NGP VAN. Punctele tari ale celor de la NGP VAN sunt experienta in gestionarea campaniilor, instrumentele dezvoltate pentru contactul direct si sistemul de gestionare al voluntarilor.

 

Nu stiu cat de util este exercitiul, dar  mi se pare ca obiectivele unor partide, cum ar fi prezenta online, campaniile digitale, angajarea publicului, organizarea evenimentelor si derularea campaniilor ar putea sa fie mai usor de gestionat cu instrumente gata dezvoltate. Episoadele cu secretari generali de partide care suna pe rand responsabili judeteni sa vada cum merge votul vor mai fi in Romania insa intre timp alte partide au trecut la alt nivel, digital. USR este singurul partid care a reusit trecerea la o infrastructura digitala consultativa si decizionala. Membrii sunt consultati direct pe diferite teme si voteaza online cand este de votat ceva. Este un model si un pas important, insa USR si celelalte partide nu trebuie sa se opreasca aici. Daca pentru membri de partid, integrarea digitala a fost realizata ramane ca sa depasim faza de ”Facebook” pentru votantii si in general pentru cetateni care sunt vizati de campaniile partidelor. Exemplele date de mine mai sus privind  diverse solutii IT au fost in acest sens. Competitia politica nu se castiga pe Facebook ci in mintile votantilor.

 

 

 

Fake news. Ce ne rezerva viitorul ?

O analiza interesanta despre viitorul fake-news-urilor in articolul What Advertising History Says About the Future of Fake News. Austan Goolsbee face o analogie cu istoria advertisingului si are o concluzie optimista. Expunerea la fake news va duce la  pierderea eficientei similar cu expunerea prelungita la mesajele comerciale.

“First, in all likelihood, fake news will spread, despite efforts to rein it in. So far, most attention has focused on efforts to meddle in American elections. That is no small threat.

Yet, based on the historical record, far more effort goes into persuading Americans to buy things than to elect politicians.

[…]

As technology develops, the same wearout effect is likely to occur with advertising based on fake news. As we are inundated with new, targeted, deceptive ads, we may get sick of them and, perhaps, stop finding them persuasive. For now, it’s the best hope we have.”

Alta lectie a istoriei, de data asta a Internetului, ar putea sugera o alta perspectiva pentru fake news. Istoria spamului ne arata ca pot exista filtre care chiar detecteaza un anumit tip de continut. Hiawatha Bray scrie in Boston Globe Online pe aceasta tema Can fake news go the way of spam?

Aria solutiilor este vasta, de la analiza lingvistica, la big data, de la analiza morfologica la modelul Radei Mihalcea de detectare a unor indicatori.

“Remember spam? Once upon a time, billions of fraudulent messages were supposed to make our e-mail systems virtually useless. But spam filters have become so good, we now almost never seen them, even though spammers send more messages than ever.

“It’s a manageable disease,” said John Reed, a researcher at Spamhaus, an international spam-fighting organization.

Fake news is probably destined for the same fate. While Facebook and Google are scrambling to fend off another wave of phony political stories, they will probably never be completely eradicated.”

O sinteza excelenta a metodelor de identificare si gestionare a fake news si care ar putea fi pasii urmatori poate fi gasita intr-un articol academic Sharma, K., Qian, F., He, J., Ruchansky, N., Zhang, M., & Liu, Y. (2019). Combating fake news: A survey on identification and mitigation techniques. Ithaca: Cornell University Library, arXiv.org

“ In this survey, we describe the modern-day problem of fake news and, in particular, highlight the technical challenges associated with it. We discuss existing methods and techniques applicable to both identification and mitigation, with a focus on the significant advances in each method and their advantages and limitations. In addition, research has often been limited by the quality of existing datasets and their specific application contexts. To alleviate this problem, we comprehensively compile and summarize characteristic features of available datasets. Furthermore, we outline new directions of research to facilitate future development of effective and interdisciplinary solutions.”

Estimarea viitorului in acest domeniu nu se opreste aici. Un alt capitol este legislatia. Pe scurt, daca vrem sa reglementam si sa sanctionam producerea si difuzarea de fake news, vom ajunge sa vedem pe net doar “fake news legale”. Despre acest aspect al problemei de a ne trezi ca legea va facilita aparitia unei categorii de fake news reglementate si protejate prin lege puteti citi in articolul lui  Herbert Grubel – Regulating fake news will only ensure that we only see regulated fake news. (2018)

„We should expect the same from any proposed agencies charged with the objective task of suppressing fake news. For these reasons, it seems better to prevent the likely small cost of fake news by relying on the common sense of the common people rather than rely on the decisions of a few employees of government agencies.”

Daca aveti articole interesante pe aceasta tema le puteti lasa linkul in comentarii. As dori sa stiu si impresia voastra despre articol. Este prea lung ? este prea scurt ? este scris bine ?

Luminita de la capatul tunelului european

Pentru ca apar controverse privind pozitia oficiala a Romaniei la votul dat in cadrul COREPER privind candidatura Laurei Codruta Kovesi ar fi bine sa intelegem care au fost limitele si diviziunea rolurilor dar mai ales gradul de libertate.

Documentul care reglementeaza mandatele este Hotărârea nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene

Daca discutam de un mandat general pentru acest caz trebuie sa stim ca orice ambasador al Romaniei trebuie sa aiba in vedere mandatul general al MAE care spune : „asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;” (http://mae.ro/node/1603).
Daca un ambasador primeste un mandat specific (vezi art. 10, para 3 din HG mai jos) care intra in contradictie cu mandatul general citat mai sus, atunci se aplica prevederile din art. 10 paragrafele 8 si art. 9, prezentate si ele mai jos.

„Art. 10

3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituții din Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, cel puțin la nivel de secretar de stat, și transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”[…]

(8) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituției respective și ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(9) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru și ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Deci doamna Dancila, domnii Toader si Cimaba si doamna ambasador Odobescu (enumerati in ordinea de precadere) pot fi intrebati cum au aplicat prevederile din acest HG 34/2017 si asa vom afla si daca ambasadorul Odobescu, Reprezentantul Romaniei la UE, a fost sau nu parte din decizia politica a guvernului PSD-ALDE sau s-a batut ca un leu pentru interesele Romaniei.


Un buget prea indepartat -2 % pentru aparare

Acum doua saptamani, ministrul apararii, G. Les, recunostea ca am reusit sa cheltuim 1,9 % . Ne asteptam la aceasta performanta negativa dar nu asta este important. Intreaga atmosfera din jurul programelor majore pare una de graba superficiala prin care se expediaza perfomantele negative din aparare in 2018 si perspectiva de a avea blocate mai multe programe majore in 2019.

Aici suntem, la aproape 5 ani de la acordul politic pentru 2 %, cu o Presedintie si un Guvern blocati in transee si fara sa cheltuim real si eficient 2 %. Ar mai fi inca 5 ani din cei 10 planificati. Vor spune unii ca este mai bine sa nu dam banii pe arme, sa ii dam pe sanatate si educatie. Dar chiar au fost dati bani la sanatate si educatie ? Nu, poate ca s-au alocat bani sub pretextul asistentei medicale si pentru educatie dar nici in aceste domenii nu avem rezultate. Deci ideea ca vom lua bani de la Armata ca sa ii dam in alte parti, unde vor fi mai utili, functioneaza doar ca un bun pretext politic.

nato1

Asa ca, atmosfera este cum spuneam de graba birocratica semi-ceremonioasa de camin cultural obligat sa gazduiasca notabilitati severe de la Bucuresti , in care responsabilii politici arunca jumatati de adevaruri si justificari vagi si voit alambicate.

„Eu sper ca aceste documente să le finalizăm în cursul acestui an și să începem upgradarea acestor avioane și aducerea la capacitatea la care sunt și celelalte 12”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leș

„Sunt încă în perioada de 60 de zile în care ar putea să le livreze. Noi am plătit un avans, contractul este valid și valabil. Există transportoare aduse în București, nu sunt echipate încă total. Vom vedea ce va zice cel care ne oferă aceste produse. La acest moment trebuiau să ne livreze primele 36, prima etapă a acestui program. Vedem dacă în cele 60 de zile vor reuși să le ofere. Dacă nu, bineînțeles vom intra la penalizări și vom vedea cum mergem mai departe”, a declarat Ministrul Apărării, Gabriel Leș

„S-a suspendat procedura din lipsa unor avize de securitate a celor care au ofertat. astăzi mi s-a spus că într-o săptămână sau zece zile firmele au comunicat că vor avea acele avize. Procedura se va relua în sensul că probabil se va atribui către unul dintre cei doi competitori”, a declarat ministrul Gabriel Leș 

„Ceea ce pot să vă spun foarte sigur este că în acest an această a doua etapă de înzestrare cu transportor amfibiu nu va porni”, a recunoscut ministrul Apărării, motivând celelalte programe de înzestrare foarte scumpe. Chiar și-așa, ministrul Leș a lăsat să se înțeleagă că Armata va dori și un transportor amfibiu, dar că nu e sigur ca acesta să fie cel dezvoltat cu nemții de la Rheinmetall: „Va fi o licitație și acolo” via Hotnews

Dupa ce a declansat cea mai grava criza la varful Armatei prin atacarea in contencios adminstrativ a unei decizii a Presedintelui Iohannis, ministrul Les pare ca se simte bine venind cu vesti dintre cele mai proaste privind programele majore. Este imposibil pentru cineva familiarizat cu managementul strategic sa nu recunoasca esecul atunci cand in jurul sau cad sau se rateaza in cascada obiective. Noi cei din domeniu am asteptat, dupa 2004 , un asemenea moment in care sa fim in NATO, UE, sa avem parteneriate strategice cu tari puternice, sa avem consens politic pentru 2 % si sa ne apucam de treaba. Toate aceste conditii de succes indeplinite le vedem acum anulate de un Dragnea, un Fifor si un Les. Mai mult, criza de la varful conducerii militare a Armatei anuleaza niste criterii importante care erau respectate de Romania inainte de intrarea in NATO. Din aceasta perspectiva sumbra faptul ca nu reusim sa cheltuim 2 % chiar ca nu mai este asa de presant. Derapajele politice si democratice din domeniul securitatii si apararii nationale vor fi mult mai periculoase decat degringolada din planificare si politica de aparare.

Europarlamentarele si justitia din Romania

Acum o luna ma gandeam sa scriu pe teme interne insa foarte selectiv. Adica evenimente la care particip, cauze si campanii care imi plac si aparare si securitate nationala.

Dar, cu ultimele evolutii pe justitie imi dau seama ca imi va fi greu sa fiu selectiv. Cu noua sectie de investigatie a magistratilor, cu eforturile Guvernului de a bloca candidatura lui Kovesi si cu incercarile de a se muta ancheta Teldrum, realizez ca intram intr-o faza noua cu procesul de degradare a statului de drept. Specificul noii etape este urmatorul. Pana acum asaltul asupra justitiei a fost din exteriorul ei, acum deja se poate vedea ca o bresa mare exista si ca au fost create parghii interne.

Ofensiva va genera conflicte interne, polarizari intre diferite grupuri din justitie si situatia va evolua spre aparitia unor tabere cu autoritati si loialitati impartite. Pentru moment lupta se da in structurile centrale, din Bucuresti dar treptat, cu ajutorul politicului, adevarata lupta va capata accente locale de care am crezut ca am scapat.

Ne intoarcem la anii 90 in care multe structuri din justitie erau usor de subordonat unor interese politice locale. Evident aceasta tendinta va fi greu de stopat. Aseara, la negocierea propunerilor de ministri ai transporturilor si dezvoltarii , in partidul de la putere, discutia era daca ministrul propus are sprijin local au nu. Impresia fiind ca se transa o competitie intre baroni locali pentru plasarea unor pioni.

Probabil ca si in justitie, mai devreme sau mai tarziu vom auzi aceleasi dialoguri. „Organizatia din Bacau il sustine pe procurorul sau pe judecatorul. Nu are sustinere atunci pierde locul.”

Din pacate, urmatoarea runda de alegeri europarlamentare va fi grav afectata de acest subiect al degradarii statului de drept. Agendele si strategiile electorale ale fiecarui partid parlamentar vor fi afectate de aceasta tema a distrugerii justitiei.

Pentru ca problema abuzurilor in justitie va domina competitia electorala, efectul pe care il astept este reducerea participarii la vot. De aproape un an a scazut puternic interesul de participare, mobilizarea este slaba pentru evenimente, manifestatii, demonstratii. Momentul 10 august a fost exceptia iar solutiile nu se intrevad.

Campania va arata un dialog al surzilor, electoratul va fi bombardat cu doua seturi de mesaje. Primul, pro-european, va critica dur politica PSD-ALDE de a distruge statul de drept, abuzurile fata de justitie, regimul discretionar instaurat de Dragnea in guvernare. Al doilea, populist, va face din europarlamentare , o ocazie foarte buna de a promite orice, de a induce dileme false intre optiunea europeana si cea nationala, discursuri suveraniste si o critica acerba a institutiilor europene care aplica dublul standard fata de romani.

Din pacate oamenii nu ies la vot ca sa apere statul de drept sau justitia. Daca li se va cere sa iasa pentru o chestiune asa de abstracta, si acest mesaj va fi unul central, cu siguranta impactul campaniei electorale va fi unul contrar, adica o participare slaba la vot.

Cam asa va fi competitia electorala, un fel de sinteza a ce s-a intamplat in ultimii 3 ani fara sa apara ceva nou si care a dus in timp la scaderea mobilizarii. Pe acest fond imi este greu sa identific o solutie la viitorul absenteism de la europarlamentare.

Deci intrebarea mea este pragmatica, ce fel de mesaje electorale vor reusi sa incurajeze participarea la vot ?

Timpul prezent – Marele puzzle al securităţii mondiale

Ieri am fost prezent in studioul de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele emisiunii Timpul prezent, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut recenta Conferinta de securitate de la Munchen, evenimentul international devenit o traditie pe agenda globala. Inregistrarea o puteti asculta pe pagina emisiunii aici  sau mai jos. Multumesc pentru invitatie Adelei Greceanu si lui Matei Martin.

 

O cauza de sustinut. Carta Atlantica 2.0

*a doua parte a titlului meu este inspirata de titlul articolului lui
Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace”

Am urmarit online o parte a dezbaterilor Conferintei de securitate de la Muchen si sunt de acord cu organizatorii care sustin ca ordinea internationala seamana astazi cu un puzzle. Iar cativa copii rebeli au distrus acest puzzle la care altii au muncit cu penseta ani de zile. Problema noastra este ca stim sa recompunem imaginea din puzzle dar ne este teama ca iar vin baietii rai si se distreaza zgaltaind din nou masa. Acesta este si intrebare raportului Conferintei The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces?

Raspunsul cancelarului german, Angela Merkel la aceasta intrebare a fost unul cu valoare de obiectiv pe termen lung sau, pentru ca se va retrage in acest an, de mostenire politica. Angela vrea ca noi toti sa refacem acest puzzle. Este o reafirmare a multilateralismului care, cred ca va deveni subiectul anului 2019. Cu o administratie americana retrasa unilateralismul unei superputeri, cu tendinte autocratice in Eurasia si Europa de Est, cu un Brexit cat o infrangere europeana, multilateralismul pare sa fie nu doar in declin ci si in criza de identitate.

Evident competitiei de interese, multilateralismul nu ii poate opune decat lupta pentru valori comune si aici Germania pare sa se simta foarte confortabil si accepta compromisuri in numele unui numitor comun, democratia. Da multilateralismul este un long game, dar Germania nu se grabeste, si stie ca are destui partizani in lume.

Raspunsul multilateralistilor, sau cum mai este deja cunoscut, ca „alianta multilateralistilor” a venit din partea unui foarte prestigios si numeros grup international de fosti sefi de state, fosti ministri de externe, aparare si securitate nationala. Grupul are 4 co-presedinti,
Madeleine Albright, fost secretar de stat SUA,
Carl Bildt, fost prim ministru , Suedia
Stephen Hadley, fost consilier pentru securitate nationala, SUA
Yoriko Kawaguchi, fost ministru de externe, Japonia si a incercat sa raspunda direct la tema principala a Conferintei, are multilateralismul viitor in contextul competitiei strategice si cine ar fi responsabil de promovarea lui ?

Grupul a lansat in cadrul conferintei documentul „Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si a fost co-semnat de alti 50 de fosti responsabili oficiali, fosti experti din zona academica si nonguvernamentala. Documentul a fost deja definit ca a doua Carta Atlantica de catre Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si promite sa genereze un curent important in diferite capitale de pe glob. Pare sa fie si semnalul ca pratizanii regimurilor internationale si ai institutiilor multilaterale se pregatesc de un fel de ofensiva in mai multe zone institutionale internationale, au stabilit temele principale de comunicare si cauta parteneri statali de tipul Germaniei care sunt doritori sa preia agenda Declaratiei.

Intr-un fel, de fapt, se demonstreaza si puterea Germaniei care si-a descoperit un nou scop, cel de apara multilateralismul cand altii cauta resurse pentru coalitii de putere. Germania vrea sa si asume acest rol de portavoce a „aliantei multialteralistilor” si din dorinta de a avea o candidatura de succes pentru un loc in Consiliul de securitate ONU.

Carta Atlantica 2.0 are 7 principii, idei cu care cu siguranta ne vom mai intersecta in lecturi, evenimente sau publicatii. Le citez si aici

1. Freedom and Justice- We affirm the right of all people to live in free and just societies, where fundamental rights are protected under the rule of law.

2. Democracy and Self-Determination- We affirm the right of all people to make decisions about their own affairs through elected governments that reflect their consent, free from foreign interference.

3. Peace and Security-We affirm the right of all people to live in peace, free from threats of aggression, terrorism, oppression, crimes against humanity, and the proliferation of weapons of mass destruction. 

4. Free Markets and Equal Opportunity- We affirm the right of all people to engage in economic activity based on free market principles, with equal opportunity to contribute to and the ability to share in the benefits of national prosperity.

5. An Open and Healthy Planet-We affirm the right of all people to enjoy free and open access to the global commons and a safe and healthy planet.

6. The Right of Assistance-We affirm the right of national sovereignty, while recognizing that sovereignty obligates governments to uphold these principles.

7. Collective Action- We affirm the right of all people to cooperate in support of these principles and to work together to advance them.

Declaratia va fi mai importanta decat un simplu exercitiu intelectual , nu doar prin faptul ca, oficial, tari ca Germania, Suedia, Norvegia sau Japonia vor sustine principiile enuntate ci si pentru ca are o sustinere globala din Asia, Orientul Mijlociu, America Latina. Finalul declaratiei este chiar mai explicit, va fi stabilit un mecanism de monitorizare, analiza si vor exista actiuni publice din partea grupului pentru a convinge propriile guvernele sa ia atitudine publica impotriva celor care incalca principiile enuntate.

Declaratia este probabil cel mai important rezultat al Conferintei de securitate de la Munchen, pentru ca raspunde unei probleme presante si de perspectiva, reuseste sa sintetizeze o solutie de actiune colectiva si a generat sustinere din partea unei tari puternice, Germania.

Fake news. 10 adevaruri inutile pe care trebuie sa le stii

  1. Stirile false nu sunt recente. Termenul de „stiri false” a aparut cu mult inainte de campania prezidentiala americana din 2016.
  2. Stirile false pot fi verificate.
  3. Site-urile de știri false sunt populare. Zeci dintre acestea sunt printre primele 1.000 de site-uri cele mai vizitate din SUA.
  4. Stirile false ne manipuleaza sentimentele – ne fac furiosi, fericiti sau ne sperie.
  5. Site-urile de știri false au o strategie inteligenta. De multe ori ele publică știri reale.
  6. Site-urile de stiri false genereaza un nivel crescut de interactiune. Din statistici rezulta ca aceste site-uri le depasesc, de fapt, pe cele mainstream.
  7. Multe site-uri de știri false depind de Facebook – unele pentru aproape 80% din traficul lor.
  8. Site-urile de știri false fac bani folosind instrumente de publicitate terță parte, cum ar fi Outbrain sau Taboola.
  9. Autorii studiilor despre stirile false, de obicei, nu sunt experți.
  10. Stirile false devin si ele subiect de stiri false.

Moderatul roman, aceasta pasare rara (1)

De la lectura acestui articol Want to reduce political polarization? Save your local newspaper    am revenit la o idee mai veche. Articolul este despre intensificare polarizarii ca efect al consumului sporit de presa nationala in detrimentul presei locale. Motivul este simplu, presa locala ajuta la transparentizarea activitatii puterii locale in timp ce presa nationala se focalizeaza pe conflictul partizan.

Cred ca una dintre prioritatile oricarui regim populist este sa reduca numarul moderatilor dintr-o societate. Moderatul este mai mult decat o presa locala care ajuta la reducerea polarizarii, el este principalul obstacol in calea agentilor polarizarii. Moderatul nu este nici exaltat si nici naiv, el este mai greu de manipulat. Nu se lasa impresionat si nici nu are mari asteptari cand vine vorba de oferte politice.

Moderatul il gasesti in toate partidele, grupurile si asociatiile, formeaza un fel de partid transpartinic. Moderatii se recunosc intre ei si nici nu au probleme sa interactioneze de la prima vedere pe teme sensibile. Probabil au o empatie sau destul de multa experienta ca sa prefere atitudinile deschise. Si pentru ca moderatul este si modest, el ajunge doar in anumite imprejurari lider. De ce am scris in titlu ca este pasare rara ? Nu pentru ca ar fi putini ci pentru ca moderatii nu ofera acel contrast de atitudine folosit abil, acea tensiune care atrage atentia si strategie de atragere pe care extrema le foloseste. „A iesi in evidenta” nu este imperativul lor. Dar despre punctele slabe voi vorbi mai mult in alt episod.

SRI pe model sovietic ?!

De la purtatorul de cuvant al SRI, domnul Marincea, aflam ca:

„Funcționăm după o lege de pe vremea cînd telefonul mobil și internetul nu existau (…) Sînt cîteva mii de angajați în plus, deci. SRI a fost organizat pe model sovietic, cu structuri în fiecare județ”, spune Marincea. Via Stiripesurse

Poate ca domnul Marincea ar avea nevoie de o sugestie. Sa citeasca acest articol din Legea de organizare a SRI. Lege evident veche si mult in urma, dar chiar si in aceste conditii, in articolul selectat mai jos cred leguitorii au avut in vedere problema spinoasa a organizarii.

Art. 26. 

Structura, efectivele, mobilizarea rezerviștilor Serviciului Român de Informații, precum și Regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Biroul executiv al Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoi, în limitele stabilite de lege și ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării îmbunătățirea structurilor Serviciului Român de Informații și redistribuirea efectivelor.

Da, legea este veche, depasita, insa si cei de astazi care o interprezeaza sunt depasiti. Nu am vazut pana acum director SRI sa spuna, cat a fost in functie sau la pensie, ca a incercat din rasputeri, oficial, sa foloseasca prevederile din acest articol 26. Sigur, mai aruncau prin presa, mai sugerau mici nemultumiri dar nimic profesionist si nimic clar.

 

Seria ESGA Policy Papers

ESGA adica Asociatia Experts for Security and Global Affairs (website) este o asociatie tanara si foarte activa care are un program dedicat securitatii si evolutiilor din spatiul ex-sovietic.

De doi ani particip cat de des pot la evenimentele ESGA pentru a beneficia de dezbateri de calitate si ma declar foarte multumit si norocos ca sunt invitat. Standardul inalt al evenimentelor este dat de participarea unor experti straini, un procent mare de vorbitori fiind experti rusi dar participa si specialisti pe spatiu din alte tari.

O realizare importanta, de data recenta, in noiembrie 2018, a fost organizarea de catre ESGA, impreuna cu parteneri straini, a celei de a 2-a editii a Forumului Eastern Partnership Think Tank ”A New Security Agenda for EaP. The Regional Approach”. Evenimentul a avut o participare importanta din statele partenere iar contributiile si dezbaterile au fost relevante. Am fost invitat sa comentez si eu in cadrul unui panel din a doua zi a conferintei.

Contributia ESGA mai are doua dimensiuni, un program de formare a tinerilor viitori experti si o serie de publicatii, policy papers, scrise de membri ESGA. Am citit aceste publicatii, le consider foarte bune si utile si prezint lista acestor titluri.

Angela Gramada Policy Paper Alegeri prezidențiale Ucraina Partea I

Iulia-Sabina Joja Policy Paper  – Policy Paper: Why Putin’s foreign policy is not rational,

Octavian Manea Policy Paper Policy Paper: Practicing “active measures” in the 21st century: the Russian attack on the American democracy,

Ileana Racheru Policy Paper – Policy Paper: Russia’s foreign policy and its new instruments of pressure. Looking for “efficiency” Case study: Romania,

Leonela Leca Policy Paper – Policy Paper: The Impact of Russia’s Strategic Interest in the Black Sea Region on Imbalansing the Russian Economy ,

Mihaela Padureanu Policy Paper Cybersecurity – Policy Paper: Cybersecurity – An Instrument of Influence and Meddling in the Decision-making Process of “Partner” Countries.

Romania, groparul strategiei energetice a UE

Via Calea Europeana am aflat ca proiectul Nord Stream 2 va continua bine mersi in interesul Germaniei si al Rusiei. Modificarile acceptate astazi pe Directiva care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale vizeaza urmatoarele:

Potrivit France24, textul care a fost aprobat înlocuiește propunerea care preciza că regulile UE asupra importului de gaze vor fi aplicate ”pe teritoriul statelor membre” și sau ”marea teritorială a statelor membre”.

„Conform AFP, Franța și Germania au căzut de acord să se aplice regulile  “teritoriului și a mării teritoriale a statului membru în care se află primul punct de interconexiune”.

Acesta este sfarsitul actualei strategii energetice a UE care viza eliminarea fara exceptii a dependentei de gazul rusesc. Daca se va accepta idea de a se aplica doar normele unui stat membru UE in care se afla primul punct de interconexiune atunci impactul este major. Totul se fragmenteaza, apar tensiuni si neincredere pentru ca evident Rusia ar mai avea si alte oferte de conducte separate atat pe flancul nordic cat si sudic.

Pe flancul sudic, adica in Marea Neagra, deja Romania si-a sabotat propria pozitie acceptand solutia germana. In primul rand, Rusia isi va alege cu atentie partenerul pentru a negocia o conducta directa dupa modelul Nord Stream 2. Principalul client va fi Bulgaria care se vede in situatia favorabila nesperata sa isi faca propriile norme interne in conformitate cu sugestiile Moscovei asa cum a facut si cu Berlinul. Daca banii incep sa curga, evident Austria va folosi toate formele de presiune asupra Romaniei ca sa accepte gazul rusesc in tranzit. De Ungaria ce sa mai vorbim, oricum prietenii de la Budapesta aveau banii pregatiti pentru infrastructura din Transilvania, evident cu un cost major, sa acceptam tot ce vine prin Bulgaria de la rusi.

In acest context, care va mai fi randamentul investitiilor in gazele naturale apartinand Romaniei ? Vor mai avea relevanta formatele regionale care puneau accentul pe interconexiunea infrastructurii energetice ? Initiativa celor 3 mari mai are continut si credibilitate ? Ne va ierta si uita Ucraina pentru ca Bucurestiul tocmai ii aplica o lovitura economica ? Va mai discuta cu noi SUA despre diversificarea rutelor energetice ?

In concluzie. Dupa ce din 2007 incoace Romania devenise cel mai vocal actor la Marea Neagra, tara care cerea contracararea strategie energetice a Federatiei Ruse. Astazi Bucurestiul intra in istorie ca groparul acestei directii pentru care ne-am cheltuit si energia si credibilitatea.

Ivan Turbinca paznic la Poarta Raiului nuclear

„ca, ori pe cine-oiu vrea eu, să-l vâr într-însa;și apoi să nu poată ieși de aici fără învoirea mea”        

Povestea lui Ivan Turbinca are o semnificatie actuala. Chiar si in afacerile diplomatice, Ivan vrea sa faca ordine in Rai dar si in Iad. Cum a ajuns Ivan Turbinca la asta ? Simplu, a abuzat de un avantaj primit. O spune Apostolul Petru – „Dacă dai nas lui Ivan, el se suie pe divan”. 

Ca orice catana batrana, Ivan a vrut maxim de rezultate cu minim de efort. In diplomatia rusa este acelasi Ivan, catana batrana, care vrea sa bage in turbinca ce i se nazare si mai vrea si sus pe divan. In treacat fie spus, ma mir ca in povestea lui Creanga nu a ajuns si Apostolul Petru in turbinca. Dar sa revenim la diplomatii nostrii de la Rasarit, pardon la Ivan. Acum i-au scos la inaintare pe militarii rusi care cer in termeni radicali ca americanii sa aplice niste masuri de natura strategica convenabile Moscovei.

Diplomatia rusa face pe paznicul la Raiul regimului de control al armamentelor nucleare in timp ce tot ei se pregatesc cu turbinca sa mai sechestreze niste tari de la granita. In Est incepe sa fie cam aglomerat, rusul da din coate sa ramana singur pe divan. Noi, mai speriosi, ne si vedem bagati in sacul lui Ivan cu perspectiva de a ramane acolo pe veci.

Ce facem ?

Raspunsul este simplu. Citim poveste lui Creanga pana la capat si aflam ca Dumenzeu il lasa pe Ivan sa traiasca vesnic. Vestea proasta este ca de rus nu putem scapa, insa vestea buna este exceptionala.

Ivan nu mai are turbinca.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare

Joi, 31 ianuarie, am fost invitat in Jurnalul de seara de la Digi 24 sa comentez situatia Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare in contextul anuntarii retragerii SUA din acest acord.

Pesta porcina africana in Romania

Am citit la Digi-FM o stire „Comisia Europeană trimite o misiune neplanificată pentru a verifica ce au făcut autoritățile din România pentru a preîntâmpina izbucnirea epidemiei de pestă porcină.” Stirea o gasiti aici.

Probabil vor trece mai multe saptamani pana cand delegatia de experti va redacta raportul privind situatia din Romania.

Daca veti fi curiosi sa vedeti comparativ concluziile acestei echipe cu concluziile unei echipe din partea ONU- Food and Agriculture Organization si World Organisation for Animal Health, inspectie efectuata in Romania in 11-14 Decembrie 2017, va las mai jos raportul lor. Documentul contine recomandari la nivel de tara si informari privind situatia din judetul Satu-Mare.

Textul Raportului 

GF-TADs ASF SGE mission – Romania (Dec2017 – FINAL)

 

 

Schimbare de scena la Cotroceni ?

După conferinta de astazi de la Cotroceni am sesizat ceva schimbari de scena.

Un Iohannis mai tonic, mici schimbari de decor și de amplasare a pupitrului și de filmare a conferintei. Nu e clar care este semnificatia schimbarilor, poate este un cadru mai combativ, greu de spus, putem doar constata.

Mai 2018 – Cadrul de filmare, probabil foloseste prompter.

Iohannis2

Mai 2018 – Scena cu pupitrul mult in fata, steaguri atent asezate, dispare steagul NATO.

scena2_LI

Aprilie 2018 Cadrul de filmare, nu foloseste prompter.

scena1

Aprilie 2018 – Scena cu pupitrul asezat mult in spate, cu o alta dispunere a steagurilor.

scena1_LI

Opozitia intre unificare, coordonare si defilare

Am citit articolul lui Daniel Funeriu – Despre inutila uniune a “dreptei” (care nu e dreapta) şi soluția pentru ínvingerea PSD care în esență pledeaza pentru identificarea unui model de interactiune intre partidele de opozitie pornind de la 2 premise.
1. Ca nu exista premise pentru unificare pentru aceste partide. Si ne dă autorul 3-4 argumente solide: nu exista o baza ideologica de unificare, in Europa nu se mai poarta bipolarimul, fruntasii partidelor nu au o chimie personala, se inteleg ca soarecele cu pisica, diferente intre bazinele electorale.
2. Ca exista premise de coordonare pornind de la complementaritatea punctelor tari pe aria de competente din partide.

Pornind de la aceste premise, Daniel Funeriu concepe o strategie de coordonare care are la baza cateva etape.

a. Ca europarlamentarele ar fi zona de maxim combat electoral la nivel strategic si tactic intre aceste partide.

b. La prezidentiale ar fi zona de minim combat electoral la nivel tactic in primul tur si de coordonare strategica in turul doi.

c. La locale maxim de coordonare electorala strategica  pentru castigarea locului primar si minim de combat tactic pentru majoritati in consilii judetene.

d. La generale maxim de coordonare strategica si tactica prin definirea unei strategii comune, destul de neclar ce intelege Funeriu prin linii de forta si mesaj. Citez:  ”Așadar a doua zi după localele din 2020 partidele trebuie să stabilească câteva linii de forță precum și un mesaj comun foarte simplu: ”niciunul dintre noi nu va colabora cu PSD pentru guvernare, suntem 100% cu fața spre vest și respingem populismele”

Cateva observatii

Am impresia ca Funeriu nu face distinctia intre coordonare si colaborare. Ce propune el ar fi mai mult colaborare. In special pentru locale si general modelul amesteca elemente de coordonare informala cu colaborari tactice. Ar fi si asta o solutie insa nu trebuie sa ignoram cateva probleme.

Prima, ca partidele noastre se coordoneaza informal doar pe mize punctuale nu pe lupte electorale la nivel national.

A doua, pentru a evolua de la simpla colaborare la coordonare ar fi nevoie de un parcurs pozitiv fara combat intre partidele de opozitie inca de la prima etapa, cea a alegerilor europarlamentare pentru ca asa se construieste un nivel de incredere pentu etapa finala, alegerile generale unde se doreste castigarea majoritatii.

In ecuatie nu este introdus UDMR si, in general, nu ar trebui ignorat ca o coordonare prelectorala asigura o buna baza de negociere postelectorala.

Ar fi greu de vandut electoratului ideea de coordonare informala pe anumite etape combinata cu zone de maxim combat pe alte etape si sa speri ca la generale brusc oficializezi coordonarea pentru un numar de voturi. Este nevoie de mai mult timp pentru a avea un grup de votanti total diferiti si care sa nu fie confuzi despre ce vor de fapt partidele de opozitie.

In comparatie cu colaborarea, coordonarea are un mare atu, trebuie sa construiesti o interfata politica. Daca Funeriu propune o coordonare informala atunci interfata politica va fi mai usor de atacat mediatic, nu sunt sanse sa se dezvolte un nivel acceptabil de incredere si sunt sanse de dezertare pentru ca totul se petrece in spatele unor usi inchise.

O asemenea ”cutie neagra” mai mult genereaza neincredere in rândul votantilor.

Eu merg pe ideea unei coordonari formale dar nu neaparat oficializate.

O coordonare formala cu interfata formala stabilita inca din perioada preelectorala ar putea lua mai multe forme:

  • Un consiliu politic de coordonare format din lideri de partid cu rol de integrare a  deciziilor.
  • O platforma civica independenta care sa fie un fel de mediator intre partide.
  • O interfata specializata mai mult tehnica si orientata spre monitorizarea implementarii unor decizii luate de partide in timpul campaniilor electorale cu rol de avertizare timpurie si corectie a unor pasi.

Solutia optima ar fi sa le avem pe toate trei functionand integrat dar greu de presupus ca se poate ajunge la asta, insa macar unul ar fi un inceput.

 

 

Viitoarea întâlnire Trump-Putin

Kremlinul a anunțat ieri că Președintele Vladimir Putin  a fost invitat de Președintele Donald Trump să facă o vizită la Casa Albă. Știrea pe larg o găsiți aici.

Invitația făcută în contextul felicitărilor de curtoazie pentru succesul din alegerile din Rusia vine să ne confirme că strategia americană de politică externă se află în plin efort de dinamizare. Administrația americană dorește să bifeze măcar niște etape pregătitoare pentru posibile noi aranjamente în zona Pacificului și Orientului Mijlociu.

Dacă președintele Trump dorește cu ardoare această întâlnire cu președintele Putin probabil că motivația reală ar fi și o tatonare a partenerului rus în privința viitorului acordului nuclear cu Iranul. După ce Rusia a făcut partea cea mai grea din campania anti-ISIS în Siria, SUA ar dori ca Moscova să preia o altă sarcină la fel de grea, aceea de a accepta redeschiderea dosarului nuclear iranian dar în stilul Trump. Este greu de spus pentru ce preț ar fi dispus Putin să treacă peste sancțiunile economice, competiția strategică în Europa și efectele negative din scandalul Skripal și să vrea să convingă Teheranul că un nou acord ar fi posibil. Poate că adevăratul preț ar fi păstrarea influenței ruse în Siria, Irak cu promisiunea americană că nu va fi concurată de influența americană, dar în acest moment este greu de spus dacă Trump va fi consecvent cu politica sa de a se retrage din conflicte greu de câștigat.

Politica Americii si o mica banuiala despre China

Anuntul Administratiei americane de introducere a unor taxe de 25% la importurile de otel si de 10% la aluminiul importat, exceptand Canada si Mexic si stirea ulterioara privind amânarea unei decizii privind UE se coreleaza cu contextul pregatirii intalnirii americano-nord-coreene la nivel inalt.

Taxele au intrat in vigoare in data de 23 martie. Joi, Casa Alba a informat suspendarea tarifelor pana la 1 mai 2018 pentru importurile din statele membre ale UE, Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada si Mexic, cei mai mari parteneri comerciali ai SUA, iar negocierile continua. Dupa 1 mai, presedintele SUA va anunta ce state vor fi exceptate permanent.

Intre timp UE a decis sa analizeze impactul deciziei americane si sa ia masuri.

Uniunea Europeana a demarat luni un studiu care va analiza daca taxele vamale impuse de presedintele SUA, Donald Trump, justifica adoptarea unor masuri pentru a preveni inundarea Europei cu importuri de otel, predominant din Asia.

UE este ingrijorata ca producatorii de otel afectati de tarifele vamale din SUA se vor reorienta spre Europa, ceea ce va duce la majorarea importurilor.

Studiul va fi realizat in urmatoarele noua luni si ar putea determina UE sa impuna propriile tarife vamale la otel, inclusiv otel inoxidabil si tevi de otel, pentru a nu fi afectata industria sa.

Tarifele se vor aplica tuturor statelor, fiind vizati marii exportatori: China, India, Rusia, Coreea de Sud si Turcia. Sub 1% din importurile UE de otel provin din SUA.

via Business24.ro

In acest context, al negocierilor cu Coreea de Nord si al declansarii unui razboi comercial pe 2 planuri, China va fi fortata sa gaseasca o solutie la o dilema strategica. Ori decide sa raspunda cu aceeasi moneda, încercând sa afecteze interesele SUA si UE si decide sa revina la politica sa de protectie a regimului dictatorial nord-coreean ori alege sa nu mai acorde protectie Coreei de Nord sa obstructioneze eventualele negocieri  si sa solicite la schimb o eliminare a taxelor vamale din partea SUA si UE.

China, indiferent de scenariul ales, va trebui sa se pregateasca sa plateasca un pret major, care poate fi geostrategic sau geoeconomic.

Exista viata (digitala) dupa Cambridge Analytica ?

Raspunsul scurt la intrebarea din titlu ar fi, da, dar va fi si mai grea.

De ce cred asta ? Am cateva motive.

Indiferent cat de restrictiv va fi regimul folosirii datelor personale, industria din jurul domeniului digital va continua dezvoltarea avand in centrul ei ideea de client. Progresul in acest domeniu a insemnat gasirea de solutii tehnice si de marketing care sa reflecte sau sa se adapteze cat mai bine si rapid la profilul clientilor.

Toata ideea, sau mai precis singura idee din jurul anagajarii si participarii in mediul online este una simpla. Potentialul user are acces la un serviciu digital in schimbul unei expuneri mai mult sau mai putin intruzive. Userul trebuie sa dea o adresa de mail pentru confirmarea inregistrarii si evident procesul nu se opreste aici, inainteaza cu alte etape de expunere. In era analogica expunerea urma acelasi traseu. Rezultatul este acelasi, generarea unui sentiment de apartenenta sau identitate care satisface mai mult sau mai putin clientul.

Poate nu ar fi rau sa comparam Facebook cu Second Life. Adica social media cu realitatea virtuala. Alta perspectiva ar fi sa comparam 2,2 miliarde de utilizatori cu 1 milion de utilizatori ai Second Life. De ce peste 2 miliarde de oameni de peste tot vor sa fie prezenti cu identitatea lor in mediul digital iar in realitate virtuala, unde exista doar avataruri, cu greu se mentin 1 milion de utilizatori ? Nu exista o manipulare care sa reuseasca la 2 miliarde odata in schimb exista o evolutie care are la baza relatiile identitare. Si asta se cauta si da roade, credibilitate si autenticitatea data de relatiile de natura identitara.

Ce a facut Cambridge Analytica la scara mare de fapt se intampla si la scara mica cu alti actori, adica influenceri, antreprenori, lobisti, oameni politici. Ca faci o baza de date la nivelul analogic sau ca foloseti la scara mare profilarea facuta de Facebook, acesta fapt pare natural si pentru alti actori pentru ca si in mediul digital si in cel analogic actiunea se face cu un scop.

Cred ca indiferent de gravitatea actualei crize, activitatea de tipul celei derulate de Cambridge Analytica va continua si va fi treptat reglementata total sau partial. Toata lumea vrea un asemenea instrument puternic de profilare iar daca acum pare mai mult sa fie spionaj, furt de date, manipulare, etc. vom vedea cum in cativa ani acest tip de activitati vor fi legalizate si acceptate.

Explicatia ar fi simpla. In timp, apar zonele albe dar si gri plus cele neagre din acest domeniu al micro-profilarii. Toleranta fata de intruziune creste in timp. Am avut cazul cu milioanele de conturi sparte pe o platforma de jocuri in retea si vedem ca industria jocurilor nu a dat faliment, de fapt prospera.

Concluza ar fi ca identitatea reala ne defineste si cand interactionam in online si e greu de imaginat ca domeniile de varf vor renunta la cel mai important capitol de avantaj strategic oferit de profilul utilizatorului.

Profilul utilizatorului a devenit o marfa iar profilul instrainat o moneda.

 

 

 

Cum ne vom lupta cu teroristii ?

A trecut nepremis de usor acest document. Senatul a adoptat luni propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Proiectul dateaza de prin 2016 si il aveti AICI

Cred ca modificari propuse ar mai trebui revizuite si analizate mai profesionist. Actualizarea legii nr. 535/2004 ar trebui sa tina seama de niste realitati privind blocajul existent intre insitutii, mai ales intre Presedintie si Guvern si de slaba cooperare pe verticala intre institutii.

Semnalez mai jos cateva aspecte.

Art. 11, alin. (1) mai jos. nu cred ca directorul SRI trebuie sa propuna declararea stituatiei de criza terorista. Trebuie sa se tina seama ca SRI este obligat sa emita permanent o informare privind nivelul de alerta pentru amenintarile teroriste iar in functie de nivelul de alerta CSAT ar trebui sa  declare automat o criza terorista. Nu putem mentine o ambiguitate cu „poate” si ca doar la propunerea directorului SRI. Este greu de spus daca Romania are o legislatie sau o metodoligie clara privind procedurile de corelare intre nivelurile de alerta si declararea automata a unui tip de criza. Ambiguitate aceasta de fapt inseamna o mare bresa in sistemul national.

Art. 11
(1) In cazul iminentei sau producerii unui act de terorism pe teritoriul
tarii, la propunerea directorului SRI, CSAT poate emite o hotarare
privind declararea situatiei de criza terorista.

 

Art. 11, pct 4 mai jos, despre infiintarea Centrului National de Actiune Antiterorista. Se legifereaza ca este „..condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.”

In primul rand, este foarte neclar cum un grup temporar, ad-hoc, poate sa asigure un management national.

In al doilea rand, nu este definit conceptul de management national al crizei, Oricum daca SRI ar fi incercat sa defineasca acest concept ar fi intrat in contradictie nu doar logica dar chiar si legislativa cu legislatia privind statulul SRI de autoritate nationala in acest domeniu. Deci o tratare jalnica a unui capitol crucial.

In al treile rand, acest Centrului National de Actiune Antiterorista se stabileste ca este „condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.” Aceasta ar fi o mare greseala, sa crezi ca ar putea o structura decizionala sa fie eficienta daca este incropita dupa nu stiu ce coordonate concrete. In general o structura decizionala pentru o criza terorista este una care ia decizii eficiente in regim de urgenta daca are o strategie, dar din text nu reiese.

In al patrulea rand, Acest Centru National este condus de un loctiitor al Directorului SRI deci de nivel secretar de stat, asa ca toti cei din ministere si din guvern vor trimite la acest nivel, secretari de stat si directori. Nu cred ca in cazul declararii unei crize nationale teroriste, asa-zisul management national al crizei poate fi lasat pe mana unor secretari de stat si directori generali.

In concluzie, ambele aliniate, 2 si 4 contin mari erori, neclaritati si scapari majore procedurale.

Art. 11

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), pe suportul logistic si
operational al Centrului de Coordonare Operativa Aniterorista, se
activeaza Centrul NAtional de Actiune Antiterorista, care asigura
la nivel national managementul crizei teroriste, in scopul inlaturarii
amenintarilor la adresa securitatii nationale generate de situatia
de fapt creata.

(4) Centrul National de Actiune Antiterorista este structura interinstitutionala,
fara personalitate juridica, subordonata direct CSAT, condus de o structura
decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul
institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.
Seful Centrului National de Actiune Antiterorista se numeste dintre prim-adjunctul
sau adjunctii Serviciului Romna de informatii, la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii, de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin hotararea prevazuta la alin. (1)

 

Art. 12 alin (2) ca sa vedeti cat de neprofesionista este abordarea, puteti citi mai jos de fapt la ce se rezuma toata discutia despre asa-zisul mangement national. Evident, in acest articol a disparut total corelarea cu prevederile de la Art. 11 alin. (2) si (4) privind Centrului National de Actiune Antiterorista. In art. 12 se revine la aprobarea din CSAT si daca acel Centru si nici CSAT nu mai ajung sa se intruneasca va aproba Presedintele, eventual telefonic.

Art. 12 – (2) Interventia contraterorista se executa cu aprobarea CSAT. Prin  exceptie, in situatia iminentei producerii unor victime sau a unor pagube importante, atunci cand nu est eposibila intrunirea in regim de urgenta a CSAT, executarea interventiei contr-teroriste se aproba de catre presedintele Consiliului.

In cloncluzie, SRI mai trebuie sa aprofundeze, mai are de facut niste teme pentru acasa.

China prezidenţială

Xi

Intenţia declarată oficial de Partidul Comunist Chinez de a elimina regula celor două mandate a câte 5 ani pentru deţinătorul preşediniţiei pune capăt unei perioade politice care a început în 1989.

Implicaţiile interne sunt majore iar cea mai importantă este legată de configuraţia la vârful a sistemului chinez. Până acum Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez decidea numele preşedintelui însă de acum încolo raportul se echilibrează. Se elimină incertitudinea care alimenta, din 5 în 5 ani, jocurile de culise  în conducerea partidului.

Tot pe plan intern, marea întrebare a comentatorilor este dacă actuala superputere China are nevoie de un tip de regim chiar mai pronunţat presonal decât în cazul Federaţiei Ruse? În Rusia, ştim, Putin a reuşit să satbilizeze o ţară în declin. Dar nu acesta este cazul Chinei, o ţară care este în plină ascensiune.

Nu se poate exclude ca să existe chiar o estimare internă a conducerii politice  şi care, alarmată de intensificarea unor forţe divergente în partid, să dorească formare unui nou centru de greutate care să fie ma stabil şi mai greu de influenţat.

Probabil  preşedintele Xi Jinping ar putea urmări nu doar consolidarea  sa la putere cât pregătirea pentru o agendă foarte dificilă şi care ar avea nevoie de un avantaj strategic în competiţia cu SUA. Ca şi în cazul Rusiei, preşedinţii americani vin şi pleacă, dar Putin acumulează experienţă şi ascendent.

Acest efort de centralizare are însă o provocare majoră, care va fi baza stilului prezidenţial chinez ? Ideologia comunistă nu prea mai face singură faţă într-o Chină diversă, conectată şi în plină dezvoltare. Ar putea să apară o viziune economică nouă aparţinând preşedintelui Xi Jinping şi care să dea o aură de noutate ? sunt destul de sceptic. Va oferi competiţia strategică cu SUA destule motive pentru a construi o doctrină nouă pentru o Chină supercentralizată ? Această variantă ar putea să aibă mai multe şanse pentru că visele Chinei de a fi o putere globală soft deschisă vor fi mai uşor de concretizat cu o Americă izolată, protecţionistă şi conservatoare.

 

 

 

Photo credit : scmp.com

Nenumăratele Românii

Câteva gânduri cam disparate după lectura articolului lui Teodor Baconschi – Cele două Românii de pe Contributors.

  • Pentru că titlul m-a dus gândul la articolul Cele două Românii scris de Mircea Vulcănescu mi-am adus aminte de toată discuţia despre problema generaţiei.
  • În 1932 Vulcănescu a scris Cele două Românii, după umila mea părere, din postura  unuia care constata cu regret semnele clare ale convieţuirii moderniţăţii cu un feudalism tarziu. Era o privire sumbră asupra eşecului primilor 10 ani  de stat modern unitar şi naţional român. La fel şi la Baconschi, cei 10 ani de la integrare în UE sunt dezamăgitori.
  • Din modestele mele lecturi am mai observat că toţi cei care invocă/folosesc/pornesc de la „paradigma celor două Românii”  se zbat să facă o breşă într-un front ideologic, că e de dreapta, de stânga, naţionalist, cosmopolit, etc. şi vor să propună o soluţie apartinică, naţională. Cum să trecem peste clivaj, cum să ne reconciliem, cum să ne regăsim „unitatea”, lăudabil de altfel dar, ca şi la Vulcănescu, steril în plan practic.
  • La Vulcănescu se poate observa efortul, analiza de a trece dincolo de ideologie dar din interiorul ideologie de dreapta, o atitudine asumată şi pentru care va fi pe buna dreptate catalogat ca fiind de extremă dreapta.
  • Poate că din eşecurile, inclusiv ideologice ale lui Vulcănescu, ar fi de învăţat ceva, inclusiv pentru a înţelege ce ne transmite dar şi ce nu reuşeşte să ne transmită Teodor Baconschi.
  • Vulcănescu a avut trei direcţii sau, mai corect, tentative de a găsii soluţii la evoluţia României. Prima, soluţia reformei sociale (Cele două Românii 1932), a doua , soluţia solidarităţii intergeneraţionale (Generaţie, 1934) şi a treia, soluţia modelului spriritual naţional (Dimensiunea românească a existenţei, 1943)
  •  Aş putea spune că aproape toată dezbaterea interbelică privind schimbarea României a orbitat între rolul unor evenimente în reformarea României (Marele Război – România Mare, sincronizarea României cu Europa după 1823), rolul unor generaţii şi rolul identităţii şi al modelului cultural românesc.
  • După 1920 dar şi după 1989 dezbaterea a consumat multă cerneală pe rolul evenimentelor istorice în evoluţia României şi pe rolul unei generaţii pro-occidentale de români.
  • Dezbaterea pe specificul şi modelul cultural şi după 1920 şi după 1989 a eşuat în extremisme, naţionalism, legionarism, cum vreţi să îi spunem
  • Nici Vulcănescu şi nici Baconshi nu merg mai departe de dilema aceasta, ce a fost , ce este şi ce ar putea fi cel mai important pentru România ? apariţia unui eveniment istoric refondator pentru o ţară (o schimbare istorică majoră) sau efortul unei generaţii de a schimba ceva prin construcţia unei solidarităţi intergeneraţionale (mai simplu spus, o generaţie capabilă să înlocuiască un conflict de generaţie având multiple surse cu un mecanism de preluare şi proiecţie de valori comune care să depăşescă graniţele de grup) .
  • Răspunsul facil la acestă dilemă ar fi că ambele sunt importante dar istoria post-89 ne arată contrariul. Evenimentul istoric nu a fost deloc sincronizat cu generaţia pro-occidentală a schimbării, ambele s-au întamplat să fie în România dar nu avem un rezultat.
  • Ar fi naiv să credem, cum ne propune Baconschi (adaptarea tactică) şi în 1934  cum ne propunea Vulcănescu (istorismul prin resemnare), ca o generaţie să refacă o punte care politic şi mental a fost sistematic distrusă într-un sfert de veac. Iar la termenul de 30 de ani, care vine în curând, prima generaţie a schimbării de la Revoluţie îşi va reduce destul de drastic potenţialul.
  • Cred că există două legităţi ale unei tranziţii în Europa Centrală şi de Est.
    • generaţiile pro-occidentale din Polonia, Cehia şi Ungaria s-au format cu mult înainte de evenimentul istoric al schimbării din 1989. Concluzia ar fi că o generaţie are o capacitate limitată să genereze un eveniment istoric major în schimb dacă este pregătită cu destul de mult timp înainte poate avea capacitatea de a gestiona foarte eficient orice eveniment sau oportunitate care implică sporirea sprijinului pentru direcţia reformatoare.
    • În lipsa unei generaţii pregătite şi care are capacitatea de a face o reformă rapidă folosind conjuncturi istorice, apar  alternativele:
      • 1. Adaptarea tactică (propusă de Baconschi)  şi care înseamnă mai multe concesii dar fără garanţia unei rezultat tangibil si garantat. În plus concesiile presupun şi renunţarea la anumite linii roşii: valori, priorităţi.
      • 2. Coaliţii conjuncturale  – modelul Convenţia Democrată. Cand avem concesii tactice reciproce dar fara o afectare majora a strategiilor.
      • 3. Apariţia unor curente populiste în care raţiunile de tactică devin dominante. Cand avem concesii tactice majore asociate cu disolutia unor strategii si identitati.
  • Concluzii
    • O platformă pro-occidentală si destul de permisivă la nivel tactic trebuie sa aibă o sursă de identitate şi acţiune aparte. La noi varianta tehnocratică a avut probleme mari, nu spun ca nu a avut si puncte bune. Alte variante ? Cam greu de găsit. Poate paltforma lui Macron ? Adică natura problemei sugerează nevoia unui nou tip nou de construcţie politică care să ardă etapele şi să folosească eficient toate oportunităţile.
    • Adica poţi să faci concesii tactice şi să aştepţi o conjunctură favorabilă sau dimpotrivă, să foloseşti o conjunctură şi să generezi concesii tactice. Ultima varianta cred ca a fost folosita in Franţa de catre Macron si probabil, pentru obtinerea celui de-al doile mandat, presedintele Iohannis va pedala tot pe acelasi model.
    • Motivul fiind ca mai usor se pliază fortele politice pe evenimente dacat evenimentele dupa fortele politce.