Trump testeaza Europa si o sugestie

Pentru cei care dezbat mesajele presedintelui D. Trump

Legat de interviul acordat recent de  presedintele Donald Trump am de facut  o sugestie privind unul dintre mesajele emise de liderul american.

Via NYTimes:

On Russia, Mr. Trump said he hoped to strike a deal with President Vladimir V. Putin to reduce nuclear weapons stockpiles. He suggested that such an agreement could be part of a broader easing of tensions that would include lifting economic sanctions imposed after Russia seized Crimea from Ukraine in 2014.

“They have sanctions on Russia — let’s see if we can make some good deals with Russia,” he said. “For one thing, I think nuclear weapons should be way down and reduced very substantially, that’s part of it. Russia’s hurting very badly right now because of sanctions, but I think something can happen that a lot of people are going to benefit.”    

Sugestia mea pentru cei care vor sa comenteze acest mesaj ar fi ca intai sa citeasca un articol din 2015.

28 October 2015  Time for a different kind of US-Russian arms control By Adam Mount

The outlook isn’t good. New START, which entered into force in 2011, remains the sole bright spot in bilateral arms control: It calls for each country to reduce its arsenal of deployed strategic warheads to no more than 1,550 by February, 2018, a goal the United States met this month and that Russia is on track to achieve. Unless the parties agree to extend its limits for another five years, the treaty will remain in force until 2021. However, this timeline interacts with the US electoral cycle in an unfortunate way: A year after the next president assumes office, the United States and Russia will be under no further bilateral obligation to reduce their stockpiles of nuclear weapons. In fact, the next president could legally halt the gradual decline that has continued uninterrupted since the first bilateral arms limitation treaties were concluded in the 1980s.

Ce sugerez este ca deja Donald Trump isi intra in rol, preia rapid si agresiv directiile externe prioritare pentru SUA.

Mai trebuie remarcat un lucru. Asocierea negocierilor nucleare cu problema sanctiunilor este un mesaj pentru europeni, in special pentru cancelarul german A. Merkel.

A doua parte a sugestiei.

Daca SUA decide sa realizeze  un pachet de negociere in care va introduce un schimb de tipul ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei pentru o intelegerea nucleara atunci acordul Minsk II, adica intelegerea cu Rusia care prevede ca un progres in teren ar putea duce la ridicarea sanctiunilor,  va primi o lovitura grea de la americani. Mai precis Franta si Germania, tarile principale din formatul Normandia vor fi trase pe linie moarta impreuna cu tot acordul de la Minsk. Daca SUA va ridica unilateral sanctiunile atunci Germania si Franta vor primi o lovitura privind credibilitatea lor ca actori internationali.

 

Atacurile teroriste din Berlin si Ankara

Ieri am participat la Jurnalul de seara de la Digi24 la o dezbatere privind cele doua atacuri teroriste recente. Aveti linkul mai jos, dezbaterea incepe de la minutul 1:00:00.

Jurnalul de seara

Optiunile presedintelui Iohannis in numirea premierului

Am schitat o evaluare a pasilor, optiunilor si consecintelor care ar putea fi generate de deciziile presedintelui Klaus Iohannis in numirea viitorului premier. Nu discut nume. As dori cat mai mult feedback din partea voastra, a cititorilor. Accesati linkul de mai jos pentru a vedea PDFul si folositi optiunea de marire a paginii care este A3.

Evaluarea optiunilor presedintelui

Viitorul guvern PSD si programele de inzestrare din aparare

Aseara Liviu Dragnea si-a exprimat intentia ferma ca viitorul guvern sa decida prin iunie 2017 ce se va intampla cu viitoarele programe de inzestrare-modernizare din domeniul apararii. Parerea mea este ca acest semnal este unul de amânare-prelungire a momentului in care vor fi lansate programele. Ar fi doua variante de evolutie.
In cel mai optimist scenariu, viitorul guvern PSD va lua o decizie in toamna lui 2017 dar care va intra in vigoare pe bugetul din 2018.
In cel mai pesimist scenariu, viitorul guvern PSD va lua o decizie finala in mai -iunie 2018 si probabil ca doar la rectificare de buget din toamna lui 2018 vom avea alocari semnificative.
Concluzia mea este ca, in ciuda angajamentului electoral al PSD pentru sporirea bugetului apararii la 2 %, modernizarea Armatei nu va fi o prioritate a viitorului guvern, iar ce se va decide in domeniul achiztiilor va fi strans legat de obiectivele politice PSD pentru precampania şi campania prezidentiala din 2018-2019. Asa ca indiferent de ce programe sau proiecte au fost initiate cu parteneri straini de catre guvernul Ciolos, aceste vor fi probabil atent evaluate iar unele vor fi blocate.

Cooperarea NATO-UE

Celor interesati de relatia NATO-UE le recomand ultima declaratie comuna lansata cu ocazia reuniunii ministrilor de externe NATO.

Eu ma rezum la doua sublinieri.

Prima, in document apare un mesaj destinat presedintelui Donald Trump, ar fi primul emis si agreeat ofical de ambele organizatii in domeniul relatiei transatlantice.

We underline that non-EU Allies substantially contribute to European security and defence overall, as well as continue to make significant contributions to the EU’s efforts to strengthen its capacities to address common security challenges. For the strategic partnership between NATO and the EU, non-EU Allies’ fullest involvement in these efforts is essential. We encourage further mutual steps in this area to support a strengthened strategic partnership. To this end, reinforced dialogue and consultations on security and defence issues, as appropriate, is important.

A doua, de impresie generala. Documentul prin continut demosntreaza un efort sustinut pentru a extinde meniul cooperarii. Cele mai avansate ca potential si impact imediat mi se par prioritatile in cooperarea maritima si Cyber security. Din pacate, cu tot efortul de a diversifica domeniile, nu constatam un progres in mecanismele de cooperare. Documentul face referire doar la contactele intre staff-uri si la formatul consacrat deja PSC-NAC.

Va mai dura pana se va discuta  de posibile mecanisme pentru misiuni comune, daca se va accepta. As fi vrut sa vad ca exista un efort conceptual si politic sa se treaca de la consultare si cooperare la co-decizie. Probabil ca am asteptari prea mari, dar mai devreme sau mai tarziu, cand ai un spectru larg de domenii de cooperare si daca vrei progres, inerent ajungi la problema unor decizii comune. In acest sens, cateva elemente exista in documentul mentionat  si vor fi utile in viitor.

Dezbatere GDS

Am fost la dezbaterea organizata ieri de GDS la care a fost invitat premierul Dacian Ciolos. Dintre persoanele publice au mai venit A. Gorghiu si Nicusor Dan.

Cateva impresii telegrafice.

GDS a dat impresia ca s-a mobilizat pe ultima suta de metri si doar pentru a marca aderenta grupului la tabara Ciolos/PNL/USR.

Premierul Ciolos mi-a lasat impresia ca nu este conectat la campanie, mai mult decat un cetatean obisnuit. Statutul autoimpus de neinregimentat politic sugereaza ma mult ca premierul asteapta sa vada ce rezultate obtin PNL si USR pentru a vedea de care dintre ele se va apropia mai mult.

Premierul nu a facut nicio o legatura intre rezultatul alegerilor si cum ar putea sa arate un program de guvernare sustinut politic. Pur si simplu crede ca daca va fi propus premier, cele 100 de masuri promovate de el vor fi toate asumate de partidele care vor forma coalitia de guvernare.

GDSul, mult mai nuantat, prin vocea lui Liiceanu si altor vorbitori, este preocupat de proritatile viitorului guvern si nu de cele 100 de masuri/proiecte, prea multe si prea tehnice, probabil.

Ciolos a tot incercat sa sugereze sau, cel putin mie mi-a lasat impresia asta, ca nu este dispus sa spuna prea multe despre formarea guvernului. A recunoscut ca s-a gandit sa pastreze niste ministri apolitici, ca nu va accepta compromisuri la numiri de ministri politici, ma rog, conditii de integritate respectate. Nu prea este clar de la premierul Ciolos ce/cum/cu cine va coordona o coalitie de guvernare, PNL/USR (zic eu poate si UDMR, minoritati) despre care de fapt stim ca nu exista iar distanta rece dintre PNL si USR este evidenta si din satelit.

A fost la fel de evidenta si pozitia premierului fata de PSD. Ciolos nu doreste sa critice intreg PSDul, nu vrea sa o rupa total cu o forta politica care va avea cel mai mare numar de locuri in Parlament, asa ca tinta criticilor sale ramane Dragnea.

]n cazul fericit, in care, totusi, premierul desemnat si votat va fi Dacian Ciolos, estimarea mea este ca angajamentele sale vor fi prudente, poate nu minimale, vor fi asumate anumite obiective ambitioase, dar nu multe, iar strategia generala va fi una incrementalista. Premierul se va feri constant sa promoveze ideea de reforma/reforme si va actiona radical numai dupa ce se va asigura ca toate conditiile de implementare vor fi pregatite. Chiar daca Ciolos pare promotorul deschis al aplicarii principiului incerederii in actul guvernarii la toate palierele, prudenta sa dovedita din actiuni, generata de context, va mai persita destul timp. Insistenta sa, dovedita si in timpul dezbaterii, pe principiul increderii are multe avantaje dar are si un mare dezavantaj de care ar trebui sa tinem cont. In cazul lui Ciolos, increderea este acordata pentru moment doar intr-un cerc interior de colaboratori, iar unii dintre acestia au fost promovati ministri. Cu formatul mixt, ministri apolitici si ministri politici, lucrurile se vor schimba. A fost facil pentru premier sa acorde incredere unor colaboratori alesi de el dar ce va face cu minstrii veniti de la partide ? De obicei cei care tot insista pe incredere in activitati institutionale sunt si cei care consuma „cantitati mari de  emotii” in cazul unor dezamagiri. Asa unii devin foarte incapatanati si inflexibili sau la polul opus, genereaza crize si blocaje.