Spionita de la Armata ascunde altceva

La Baza 191 Logistică pentru Comunicații și Informatică din cadrul SMG si la Observatorul Militar se considera ca furnizorii externi de echipamente de comunicatii criptate, cum ar fi Harris, sunt periculosi pentru ca ne vand echipamente dar dupa aia ne spioneaza. Vorbim de furnizori care au asigurat comuncatiile soldatilor romani in Afganistan ani de zile. Autorul articolului, domnul Mocanu lanseaza un scenariu in care o firma americana ne poate vinde secretele pe bani, scenariu sugerat de cei de la Baza logistica. Stim, cei care am mai fost in domeniu, ca logistica nu este punctul nostru forte dar mai stim ca foarte rapid trebuie sa asiguram logistica integrata pentru NFIU si HQ Diviziei multinationale si pentru posibila noastra Brigada 2 operationalizata ca sa fie usor integrata, inclusiv pe comuncatii criptate cu structurile NATO si americane din Romania. Probabil urmatorul articol va fi despre cat de periculos este pentru soldatul roman sa fie integrat cu americanii si cei din NATO pentru ca ne vor spiona. Noi nu a fost in stare nici in zece ani sa producem industrial un transportor blindat nou ce sa mai vorbim de sistem militar national de comunicatii criptate 100 % productie autohtona omologat, testat, respectand niste standarde. Articolu pare un semnal ca actuala conducere militara si politica a MApN va renunta la multe achizitii cu parteneri externi, nu din considerente politice ci mai degraba din motive economice. Tactic vor fi amante sau incetinite multe programe anuntate in 2014, 2015, 2016.
Nu asa se promoveaza. In 2015 MApN a declarat ca intentioneaza sa participe, declara domnul Motoc: „Pe baza analizelor interne, Ministerul Apărării Naţionale a transmis intenţia de participare la 36 de proiecte din cele 130 de proiecte active la nivelul Alianţei în cadrul Smart Defence.” Intrebarea mea este daca Baza 191 Logistică pentru Comunicații și Informatică participa la macar unul dintre cele 36 proiecte ? ce initiative a avut ? si ce rezultate a obtinut ? Rugamintea mea este sa imi raspundeti repede sa nu apuce sa plece chiar toti ofiterii ITsti la vreo multinationala cu tot cu „Enigma noastra” Oricum se apropie bilantul si eram curios…
Cititi si va minunati

„Enigma” noastră

Postez si textul integral in caz ca dispare …

Oricât de surprinzător ar suna, la o bază logistică din Armata României se realizează, în urma cercetării științifice, aparatură de ultimă generație.

Mașina de criptare a comunicațiilor folosită de germani în cel de Al Doilea Război Mondial și-a meritat, pe bună dreptate, numele de Enigma. Mai mult decât atât, mesajele interceptate de aliați au fost o enigmă în adevăratul sens al cuvântului, până când un grup de cercetători britanici, conduși de matematicianul Alan Turing, au reușit, pe baza unui algoritm, să le descifreze. Și, în mod evident, pe marginea acestui subiect s-a discutat îndelung de câteva decenii încoace.

Dacă despre reușita echipei lui Turing se spune că a scurtat durata războiului cu aproximativ doi ani, probabil că și mai importantă a fost lecția învățată în ceea ce privește necesitatea păstrării secretelor, fie ele militare, economice sau de altă natură.

Însă acum nu mi-am propus să reiau o poveste destul de cunoscută, ci doar să explic, prin intermediul acesteia, cum se poate realiza securizarea transmiterii datelor și informațiilor militare, la standarde înalte și cu bani puțini. Mai ales astăzi, când informațiile circulă mai iute ca gândul și se investesc sume impresionante în acest domeniu, fie că este vorba despre mediul militar sau civil.

Deși armatele moderne utilizează aparatură performantă de comunicații și informatică, majoritatea echipamentelor sunt produse de firme specializate în această industrie, precum Thales (Panther) sau Harris.

Foto: Marius Mocanu

Și nu este neapărat un lucru rău, dacă privim acest fapt prin prisma interoperabilității. Dar ce se întâmplă atunci când, așa cum scrie pe vechile telefoane de campanie, inamicul ascultă(și de asta nu ne îndoim)? Iar posibilitatea ca acesta să dețină echipamentul pe care noi îl utilizăm este destul de mare, pentru că pe producător nu îl interesează cui îi vinde produsele, atâta timp cât primește suma de bani potrivită.

Mai mult decât atât, vă propun un scenariu simplu, și fictiv, care mi-a fost dat ca exemplu de militarii Bazei 191 Logistică pentru Comunicații și Informatică. Potrivit acestuia, să presupunem că armata română cumpără aparatură de transmisie securizată a datelor, de la o companie cu tradiție în producerea unor astfel de echipamente. Dar aceasta, pe de altă parte, păstrează o portiță deschisă spre accesul la informațiile și datele transmise prin aparatura produsă de angajații săi. Și poate că nici măcar nu o face intenționat. Însă, cunoscându-i punctele puternice și slabe ale acesteia, știu cum să acționeze pentru a-și atinge scopurile.

Așadar, armata nu poate fi sigură de secretizarea informațiilor și datelor pe care le transmite. Între timp, datorită conjuncturii nefavorabile, țara noastră intră într-un conflict cu un stat oarecare. Dar furnizorul nostru de echipamente de comunicații primește o ofertă de nerefuzat din partea adversarului, tocmai pentru a le deschide acea portiță. În acest fel, orice acțiune a armatei noastre este compromisă, iar inamicul este mereu cu un pas în față. În mod evident, conflictul nu s-ar fi terminat bine pentru noi. Așadar, ce ne dorim?

„Suntem un grup mic de oameni, care încercăm să punem în practică ceea ce am învățat, fie în școlile pe care le-am urmat, fie din experiența dobândită aici, lovindu-ne de diferite probleme. Așa am realizat că, pe lângă mentenanță, putem proiecta și produce aparatură de comunicații și informatică la cele mai înalte standarde.” – Sublocotenent ing. Ovidiu Cazan.
Foto: Marius Mocanu

Să cumpărăm aparatură de comunicații sau să investim în producerea acesteia cu propriile forțe? Să creăm propriile noastre Enigme moderne?Asta ca să nu luăm în considerare și costurile reduse, deci economia pe care am face-o construindu-ne singuri echipamentele, completează această ipoteză Bogdan Pierșinaru, unul dintre informaticienii Bazei 191, locul în care această idee chiar a fost pusă în practică.

Trebuie să recunosc că am fost surprins de realizările militarilor unei baze logistice, în domeniul cercetării științifice și al producției de tehnologie de vârf. Dar am descoperit acolo, într-o unitate obișnuită, un grup de oameni neobișnuiți.

În primul rând, diferențele de vârstă dintre membrii acestuia îmi ridicau semne de întrebare. Păi cum să lucreze cei mai tineri cu cei mai vechi din unitate? Apoi am înțeles că, de fapt, era mixul perfect dintre entuziasm și experiență sau dintre dorința de afirmare și cea de a lăsa ceva în urmă.

„În atelierele noastre putem construi aparatură de comunicații și informatică performantă, la prețuri cu mult mai mici decât ceea ce oferă piața. În plus, tot noi suntem capabili să asigurăm mentenanța acesteia, fără costuri suplimentare.” – Maistru militar principal Gheorghiță Nedelcu.
Foto: Marius Mocanu

Activitatea lor a început doar de câțiva ani, timp în care lucrurile au mers din ce în ce mai bine.

La început aveam cunoștințele teoretice, dar neavând experiență, nu știam cum să le punem în practică. Am primit ajutor și ușor, ușor am ajuns să ne descurcăm binișor. Și, acum, chiar cred că acesta este locul perfect pentru tinerii absolvenți care vor să fure sau să învețe meserie, precizează sublocotenentul ing. Ovidiu Cazan. Iar colegii săi îl aprobă în unanimitate.

Am aflat, ulterior, că munca lor a început să devină apreciată și recompensată conform posibilităților sistemului din care fac parte, deși, uneori, poate că ar fi meritat mult mai mult. Însă, chiar și așa, problemele de atragere a personalului îi lovesc și pe ei, mai ales că specialiștii de care au nevoie (strungari, sudori sau lăcătuși) sunt greu de găsit chiar și în mediul civil.

Și ar mai fi multe de zis despre Baza 191 Logistică pentru Comunicații și Informatică. Sau, mai bine spus, despre oamenii acesteia. Dar cum rândurile paginii de ziar nu sunt nelimitate, mă văd nevoit să închei aici. Deocamdată! Pentru că, în unul dintre numerele următoare ale Observatorului militar, voi reveni cu alte subiecte interesante din această mică unitate.

 

Aparitie in presa

Multumesc domnului Victor Bratu.
Pentru ca eram in trafic cand am vorbit cu domnul Bratu acum realizez ca tehnic si conceptual comunicarea nu a reusit pe deplin. 🙂 Deci mea culpa, sa imi fie invatura de minte.
Fac cateva precizări pentru „cătanele bătrâne şi mai puţin bătrâne” care sunt foarte atente la terminologie si care pot fi putin surprinse de titlu dar si de acest fragment: ” Claudiu Degeratu, expert în securitate, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că brigada din România poartă denumirea oficială de ”Grup de luptă de nivel brigadă”, în componența căruia vor intra, în perioadele de derulare a exercițiilor comune, cel mult 3.500 de militari, componenta românească ”la standarde NATO” fiind de 1.500-2.000 de militari.”

Am estimat, nu am confirmat, ca brigada va fi una mai redusa numeric, mai spre „grup de lupta” asa cum americanii denumesc oficial „brigade combat team”. Pentru moment denumirea oficiala generica este de Brigada Multinationala NATO, cand va fi declarata oficial instituită vom vedea care va fi denumirea. Despre componenta cadru romaneasca stim ca va fi Brigada 2 dar va mai dura pana va fi operationalizata asa ca cel mult 2 batalioane, 20 si 26, ar putea sa constituie contributia noastra la standarde NATO. Evident ca daca in buna traditie romaneasca vom incerca sa canibalizam alte unitati din tara ca sa iesim rapid cu 5000 de soldati numeric o rezolvam, dar nu se mai cheamă că facem operationalizare ci altcumva…
Multumesc cursdeguvernare.ro

Grup de luptă de nivel brigadă în România – 5 state contribuie cu trupe: UK asigură comanda forței navale la Marea Neagră. Avertismentele fără echivoc ale lui James Mattis

Avertismentul Americii

Acesta este probabil unicul avertisment public şi ferm lansat de America pentru aliaţi din istoria NATO. În acest moment este greu de estimat ce ar presupune un scenariu negativ în care americanii ar decide să diminueze contribuția lor la NATO. Din primele ştiri ar reieşi că Washingtonul ar dori sa vadă progrese în privința cheltuielilor pentru apărare chiar din acest an. Cu certitudine însă nu cred că vor fi progrese majore în 2017, altele decât cele  anunţate de aliaţi încă 2016. Cu părere de rău anticipez că vor fi ţări care „vor face spectacol” din sfidarea la adresa administrației Trump cu consecințe greu de evaluat acum.

U.S. warns NATO – increase spending or we might ‘moderate’ support

U.S. President Donald Trump’s defense secretary warned NATO allies on Wednesday that they must honor military spending pledges to ensure the United States does not „moderate” support for the alliance.

Jim Mattis, on his debut trip to Brussels as Pentagon chief, also accused some NATO members of ignoring threats, including from Russia.

„America cannot care more for your children’s future security than you do,” Mattis said in a closed-door session with NATO defense ministers, according to prepared remarks provided to reporters.

Strada are un nou obiectiv

Dupa avizul pozitiv din Parlament dat pentru referendumul solicitat de presedinte strada are un nou obiectiv. Tot ce a fost pana acum a reprezentat un fel de incalzire. Va mai urma inca o initiativa „a strazii” pentru a prelua energia primei faze  de demonstratii, adica vor fi alte tipuri de evenimente de strada dar la un alt nivel, cu alte semnificatii, cu ecouri la nivel national mai mari, cu mobilizarea poate si a unor institutii. Vor fi folosite si accesate retele sociale mai stabile teritorial si temporal, se vor permanentiza contactele intre strada si elita politica din opozitie si probabil se va incerca realizarea unei structuri reprezentative stabile. Probabil vom asista la cea mai avansata „inginerie” initiata de „strada” in Romania.

Intrebari pentru domnii Tutuianu si Hellvig

Prima intrebare

Domnul Tutuianu a declarat ca  in perioada 2010-2012 Sebastian Ghita a fost considerat de SRI o persoana cu „informatii de interes” pentru securitatea nationala. La acest statut nu ajunge nimeni daca nu detine informatii secrete care vizeaza securitatea nationala.  A verificat Comisia de control a SRI daca respectiva persoana avea certificat ORNISS ? Verificarile au fost facute de SRI sau de alta institutie abilitata prin lege ?

A doua intrebare

Din ce manual de intelligence a invatat domnul Coldea, prim-adjunctul, ca poate sa se deplaseze impreuna cu directorul SRI in strainatate si sa stea in aceeasi locatie pe o perioada relativ lunga de timp ?

Trump testeaza Europa si o sugestie

Pentru cei care dezbat mesajele presedintelui D. Trump

Legat de interviul acordat recent de  presedintele Donald Trump am de facut  o sugestie privind unul dintre mesajele emise de liderul american.

Via NYTimes:

On Russia, Mr. Trump said he hoped to strike a deal with President Vladimir V. Putin to reduce nuclear weapons stockpiles. He suggested that such an agreement could be part of a broader easing of tensions that would include lifting economic sanctions imposed after Russia seized Crimea from Ukraine in 2014.

“They have sanctions on Russia — let’s see if we can make some good deals with Russia,” he said. “For one thing, I think nuclear weapons should be way down and reduced very substantially, that’s part of it. Russia’s hurting very badly right now because of sanctions, but I think something can happen that a lot of people are going to benefit.”    

Sugestia mea pentru cei care vor sa comenteze acest mesaj ar fi ca intai sa citeasca un articol din 2015.

28 October 2015  Time for a different kind of US-Russian arms control By Adam Mount

The outlook isn’t good. New START, which entered into force in 2011, remains the sole bright spot in bilateral arms control: It calls for each country to reduce its arsenal of deployed strategic warheads to no more than 1,550 by February, 2018, a goal the United States met this month and that Russia is on track to achieve. Unless the parties agree to extend its limits for another five years, the treaty will remain in force until 2021. However, this timeline interacts with the US electoral cycle in an unfortunate way: A year after the next president assumes office, the United States and Russia will be under no further bilateral obligation to reduce their stockpiles of nuclear weapons. In fact, the next president could legally halt the gradual decline that has continued uninterrupted since the first bilateral arms limitation treaties were concluded in the 1980s.

Ce sugerez este ca deja Donald Trump isi intra in rol, preia rapid si agresiv directiile externe prioritare pentru SUA.

Mai trebuie remarcat un lucru. Asocierea negocierilor nucleare cu problema sanctiunilor este un mesaj pentru europeni, in special pentru cancelarul german A. Merkel.

A doua parte a sugestiei.

Daca SUA decide sa realizeze  un pachet de negociere in care va introduce un schimb de tipul ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei pentru o intelegerea nucleara atunci acordul Minsk II, adica intelegerea cu Rusia care prevede ca un progres in teren ar putea duce la ridicarea sanctiunilor,  va primi o lovitura grea de la americani. Mai precis Franta si Germania, tarile principale din formatul Normandia vor fi trase pe linie moarta impreuna cu tot acordul de la Minsk. Daca SUA va ridica unilateral sanctiunile atunci Germania si Franta vor primi o lovitura privind credibilitatea lor ca actori internationali.